Este dosarul de la CEDO al urmașilor ucigașului Paizs Octavian o glumă bună sau un test dat ziariștilor?
Procedurile juridice externe grup Târgu Secuiesc - Dosarul xxxxx/14 la CEDO

Este dosarul de la CEDO al urmașilor ucigașului Paizs Octavian o glumă bună sau un test dat ziariștilor?

La data de 25 martie 2014, într-o conferință de presă domnul avocat Kincses Előd a anunțat bombastic, în numele celor 3 urmași ai ucigașului Paizs Octavian, că a dat statul român invocând încălcarea articolului 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, referitor la dreptul la un proces echitabil, dar și faptul că nu au fost respectate îndrumările CEDO în acest caz, pentru revizuirea dosarului.

Din păcate, pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și pentru ÎCCJ-Secția penală nu a contat faptul că în fața instanței de apel a fost dovedită și de către martorii acuzării nevinovăția condamnatului decedat și contrar tuturor probelor administrate cu respectarea contradictorialității și al dreptului la apărare și au susținut și reținut vinovăția inculpatului Paizs Octavian. ÎCCJ prin considerente invocă practica CEDO (hotărârea din 3 mai 2011 pronunțată în cauza Andrei Iulian Roșca c. României) potrivit căreia instanțele pot înlătura într-o manieră motivată declarațiile prin care unii martori au revenit asupra declarațiilor anterioare. Numai că motivarea ÎCCJ nu răspunde acestei cerințe, astfel cum vom demonstra în cele ce urmează:
Nu se ține cont de faptul că acceptarea ca probă de vinovăție a primei depoziții, dată de martorul Vardo Vilmos, în faza de urmărire penală a fost criticată de CEDO pe considerentul că instanțele române au greșit atunci când au acceptat depoziția inițială din faza de urmărire și nu pe cea dată în faza de judecată, în condiții de contradictorialitate ori pe cea de retractare, din faza de urmărire, favorabile inculpatului revizuent Paizs Octavian. Depoziția de retractare este confirmată și de declarația fratelui său Vardo Arpad, care în calitate de martor a dovedit că pe inculpatul Paizs Octavian „nu l-am observat și în locul unde s-a comis agresiunea”. În privința retractării depoziției martorei Vardo Gizella fostă Kozma (văduva lui vardo Vilmos) subliniem veracitatea explicației retractării, care a precizat în fața instanței de apel că „nu mi s-a permis să citesc declarația din cursul urmăririi penale înainte să semnez”. Martora, potrivit declarației consemnate m.p. de anchetator, vorbea românește fără greșeli gramaticale, dar în fața instanței de apel a vorbit într-o română absolut rudimentară.
Pentru instanța de apel declarațiile martorului Hosu Petru – persoană de etnie română care a încercat să salveze viața victimei – au fost esențiale în stabilirea nevinovăției inculpatului Paizs Octavian. Instanța de recurs însă fără nici o motivare face abstracție de această probă cheie….Declarațiile sale constante reprezintă încă o probă de nevinovăție al condamnatului pe nedrept Paizs Octavian. Despre el nimeni nu a susținut că ar fi intervenit cu o coadă de steag în mână. În plus, martorul Hosu a dovedit și faptul că doar o singură persoană l-a scos pe maiorul Agache din mașina salvării, care nu era Paizs!
Deci soluția corectă este achitarea pentru lipsa vinovăției și nu cea din recurs, de încetarea a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale. În acest mod decizia nr. 2953 din 1 octombrie 2013 a ÎCCJ afectează grav demnitatea și memoria unui om nevinovat, fiind încălcate prev. art 6 din Convenție.”

Cam acestea ar fi argumentele domnului avocat Kincses, care se comportă ca și cum ar face un fel de supra-recurs la o supra-Curte.

Am atacat la CEDO hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerând că din nou a fost încălcată Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, prin condamnarea acestui om nevinovat. Dorim ca statul român să fie obligat la despăgubiri, pentru că s-a ajuns la această condamnare nedreaptă, în continuare se camuflează adevărul, anume că acele cercetări nu au fost perfecte, fiindcă a existat atmosfera de atunci. Plus că într-adevăr stabilirea vinovăției, atunci când acționează asupra victimei zeci de oameni, este o problemă foarte dificilă. În acțiunea declanșată la CEDO am solicitat obligarea statului român la plata sumei de 30.000 de euro, cu titlul de despăgubiri, pentru daunele morale cauzate”.

Inițial, când am aflat ce a declarat domnul avocat Kincses am crezut că face o glumă bună. Și spun aceasta nu pentru-că, Doamne ferește, nu ar avea dreptul să facă o plângere la CEDO în numele clienților săi, dar refuz să cred că aceasta este forma în care a decis să prezinte plângerea către o instanță așa serioasă ca CEDO.

Ulterior am văzut că gluma se îngroașă când am accesat o copie după una din filelele presupusei cereri către CEDO, filă ce părea a fi extrasă dintr-un formular CEDO.

Dacă nu a vrut să facă o glumă cu reprezentanții presei atunci nu pot decât să-mi exprim stupefacția, că tocmai domnia sa, cel care la fiecare luare de cuvânt a subliniat cu obstinație cuvântul CEDO și articolele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu a știut că Regulamentul acestei Curți se tot schimbă pentru a se putea adapta numărului imens de cereri care au invadat această Curte și că încă din 06 mai 2013 a fost modificat articolul 47 care se referă la conținutul unei cereri individuale. Ei bine, odată cu intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2014 a acestor modificări a fost adoptat un set de criterii mult mai strict privind forma și conținutul unei cereri individuale, astfel că a fost adoptat un nou formular, mult mai strict și mai schematizat, care dacă nu este respectat face ca cererea să fie anulată dându-se posibilitatea celui care nu a respectat regulamentul să facă o nouă cerere, evident în timpul celor 6 luni care trec de la pronunțarea deciziei din România, cunoscându-se faptul că termenul de șase luni este întrerupt doar de trimiterea către Curte a unei cereri complete care răspunde exigențelor articolului 47 din regulamentul Curții.

Și pe deasupra în această primă etapă nu se mai pot solicita daune morale și materiale, ele putând fi solicitate numai de cei care vor trece de criteriile admisibilității. Și domnia sa anunță atât de prematur suma de 30.000 de euro. Într-un anume fel a pus carul înaintea boilor și nu a așteptat să vadă dacă dosarul ajunge totuși pe rolul Curții Europene.

Eu încă mai sper că a fost doar o glumă și că a dorit să testeze cât de bine sunt ancorați ziariștii în tematica și realitatea CEDO. Dacă nu este așa atunci domnia sa a dovedit încă odată cât este de bine ”ancorat” în tematica și realitatea CEDO și că nu este suficient să repeți papagalicește și cu obstinație cuvântul CEDO ca să fii impregnat de spiritul și semnificația profundă a acestei instituții europene.

Totodată îmi exprim speranța ca CEDO să aibă îndurare față de această gafă jenantă din punct de vedere a procedurii juridice proprii și să aprobe o derogare pentru acest caz și să facă în așa fel încât domnul avocat să poată îndeplini cerințele stricte ale Curții Europene.

Iar răspunsul la întrebarea ”Este dosarul de la CEDO al urmașilor ucigașului Paizs Octavian o glumă bună sau un test dat ziariștilor?” poate fi sintetizat astfel: nici una din variante nu este corectă.  Glumă nu poate fi pentru că domnului Kincses nu-i poate arde de glumă atunci când pierde procese pe bandă rulantă în cazul Agache, iar test nu poate fi atât timp cât modalitatea de prezentare a acestei proceduri în conferința de presă de la Târgu Mureș este doar un prilej prin care domnul avocat Kincses face o propagandă dezinformativă în Krónika și Népújság în timp ce agențiile de presă românești(ex.:Agerpres) prezintă doar o opinie, fie ea și năstrușnică, a persoanei publice Kincses Előd.

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel