Punctul de vedere al avocatului Kincses Előd cu privire la poziția lui Agache Aurel Dionisie în cadrul revizuirii la Înalta Curte de Casație și Justiție
Procedurile juridice interne grup Târgu Secuiesc - Revizuire-recurs la ÎCCJ

Dos. nr. 37089/3/2009

T.: 3 septembrie 2013

Către

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Secția Penală

Subsemnații intimați PAIZS FERENC, PAIZS MAJOS MARGIT și PAP ENIKO, depunem următoarele

 

observații privitoare la memoriul părții civile nerecurente

Agache Aurel Dionisie.

Prin memoriul de 29 de pagini sunt calomniați până și magistrații care s-au conformat îndrumărilor CEDO și ÎCCJ și au procedat la audierea martorilor în condiții de contradictorialitate, pentru a lămuri existența ori inexistența vinovăției defunctului Paizs Octavian. Respectarea îndrumărilor în concepția părții civile - care nu a declarat recurs! - reprezintă „fabulațiile completului de judecată al Curții de Apel București (pag.3, alin. 4, f.24). Subliniem și cu acest prilej că o serie de martori au dovedit că la 22 decembrie 1989 maiorul Agache Aurel, în apărarea dictatorului, a ieșit de la sediul Miliției cu pistolul în mână - atitudinea sa provocatoare i-a înfuriat pe demonstranți. Este dovedit însă că la fața locului, cu ocazia provocării mulțimii, nu a fost de față regretatul Paizs Octavian.

Se încearcă discreditarea martorului Hosu Petru - persoană de etnie română care a încercat să salveze viața victimei - prin răstălmăcirea unor declarații, care se găsesc în dosarul suplimentar al Parchetului. Declarația nedatată, nesemnată nu a fost depusă la dosarul trimis instanței de judecată datorită neîndeplinirii cerințelor art.86 ind.2, alin. 5 (f.51, anexa 1 la memoriu). Declarația martorului Hosu Petru din 14.11.1991, dată în fața cpt. Popa Nicolae (anexa 2 la memoriu) combate totalmente susținerea părții civile că martorul afirmative nu a fost prezent în faza de la mașina salvării. Acesta a relatat că el l-a introdus în salvare pe victimă, dar atunci când șoferul a vrut să plece „a apărut un cetățean cu o coadă de steag în mână, lungă de circa 50 cm. și cu aceasta l-a amenințat pe șofer etc.”. Conchizând, această declarație, care este identică cu cea dată prin comisie rogatorie, reprezintă încă o probă de nevinovăție al condamnatului pe nedrept Paizs Octavian. Despre el nimeni nu a susținut că ar fi intervenit cu coada de steag în mână. În plus, martorul Hosu a dovedit și faptul că o singură persoană l-a scos pe maiorul Agache din mașina Salvării. Această declarație este de natură să sublinieze șubrezenia contestării forței probante a declarației martorului Hosu Petru de către Parchetul recurent, pe considerentul că a fost dată prin comisie rogatorie. Urmează să rețineți că cele declarate de martorul Hosu la Budapesta nu diferă de cele declarate de el la Târgu Secuiesc! Privitor la susținerea gratuită a părții civile că subsemnatul avocat aș fi considerat că depoziția martorului Hosu Petru nu ar avea relevanță (pag. 10, alin. 2, f.31), arăt că am solicitat judecarea cauzei în fond pentru ipoteza în care până la termenul din 22 mai 2012 nu ar fi fost efectuată ascultarea acestuia prin comisie rogatorie, exclusiv pe considerentul că prin probele testimoniale administrate în fața Curții de Apel din București - în marea lor majoritate dispuse din oficiu de instanța de judecată — s-a dovedit nevinovăția condamnatului pe nedrept Paizs Octavian.

Lecturând „argumentele” părții civile privitoare la contestarea declarațiilor martorilor Vardo (fostă KozmaGizella și Vardo Vilmos, date sub jurământ în fața instanțelor de judecată, în condiții de condradictorialitate, nu am reușit să înțelegem, ce se susține în realitate, anume faptul că ambii au fost prezenți la locul faptei, sau se contestă prezența lor concomitentă? Se critică și faptul că martora Vardo Gizella a fost adusă la audiere de către fiul revizuentului decedat (Paizs Ferenc), dar se ascunde faptul că în autoturism s-a aflat și polițistul care a executat mandatul de aducere. În acest context caracterul calomnios al afirmației că în autoturism au fost „preparați” martorii apare cu pregnanță deosebită.

Reamintim că acceptarea ca probă de vinovăție a primei depoziții, dată de martorul Vardo Vilmos, a fost criticată de CEDO pe considerentul că instanțele române au greșit atunci când au acceptat depoziția acestuia din faza de urmărire și nu pe cea dată în faza de judecată ori pe cea de retractare, din faza de urmărire, favorabile inculpatului revizuent Paizs Octavian. La memoriu s-a atașat și declarația martorului Vardo Arpad (f.69), fratele lui Vardo Vilmos, care și el a dovedit că pe inculpatul Paizs Octavian „nu l-am observat și în locul unde s-a comis agresiunea”. Martorul a dovedit și obiceiul maiorului Agache de a „colecta” inele din aur de la locuitorii orașului Târgu Secuiesc... În privința retractării depoziției martorei Vardo Gizella fostă Kozma (văduva lui V.V.) repetăm și cu acest prilej că martora a precizat în fața instanței de apel că „nu mi s-a permis să citesc declarația din cursul urmăririi penale înainte să semnez” (f.163). Martora, care între timp a decedat, potrivit declarației consemnate de anchetator, vorbea românește fără greșeli gramaticale, dar în fața instanței de apel a vorbit într-o română absolut rudimentară...

Conchizând, până în prezent numai instanța de apel, în faza de revizuire, a respectat îndrumările CEDO privitoare la nerestrângerea drepturilor la apărare în faza de judecată într-o manieră incompatibilă cu garanțiile articolului 6, refuzând menținerea condamnării pe baza depozițiilor de martori făcute de persoane pe care acuzatul nu a putut să le interogheze.

Tg.Mureș, la 23 august 2013.

Cu stimă,

prin av Kincses Előd


 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel