Procedurile juridice interne grup Târgu Secuiesc - Revizuire-recurs la ÎCCJ
 Despre prestația lamentabilă a fostului senator UDMR Frunda György am mai scris și cu altă ocazie (link).

În această procedură de revizuire inițiată de fiul ucigașului prestația domnului Frunda poate fi considerată ca fiind un corolar al diletantismului la care poate ajunge un avocat, care și-a creat în mod artificial o aureolă de fin jurist.

Înainte de  depunerea cererii de revizuire spunea nonșalant presei că această cerere de revizuire ar trebui depusă în termen de 1 lună când de fapt aveau la dispoziție 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a sentinței CEDO. Iar acest termen limită a fost până la data de 29 august 2009. Iar domnia sa anunța pompieristic termenul limită de 27 octombrie 2007.

A depus în mod eronat cererea de revizuire la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe data de 21.11.2007, deși în codul de procedură penală este precizat în mod clar că cererea se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 9 judecători (la aceea vreme). Așa cum era și firesc, parchetul a trimis instanței de judecată această cerere întrucât competența de soluționare aparținea ÎCCJ.

După aceste două gafe, a dispărut în ceață și timp de 6 ani nu a mai avut nici o contribuție în derularea procesului.

După ce deunăzi am dat un interviu jurnalistului Dan Tănasă, agenția de știri MTI din Ungaria, află în cursul zilei de 11 octombrie, din presa maghiară locală, de decizia din 01 octombrie 2013 a ÎCCJ.

Și fără să se intereseze cine a fost reprezentantul legal al revizuenților, se apucă și îl întreabă pe Frunda despre sentință.

Acesta, în loc să-i îndrume spre avocatul Kincses Előd, cel care a dus greul în acest proces, se apucă și se bagă ca musca în lapte și începe să debiteze o grămadă de inepții și minciuni. Ba mai mult se laudă și pe Facebook cât a fost el de avocat aproape un deceniu în acest caz (Postare pe facebook frunda)frunda postare facebook

Frunda declară nonșalant că ÎCCJ a ”lăsat cauza în ceață” și că defunctul Paizs Ottó poate fi considerat nevinovat, deoarece în decizia definitivă a Curții nu a fost constatată vinovăția acestuia.

Binențeles că, pe baza acestei declarații, azi toate portalurile de știri maghiare (mai puțin cele din județul Covasna) titrau nevinovăția ucigașului.

Dacă această afirmație ar fi fost făcută de un necunoscător în domeniu, aș fi catalogat afirmațiile ca fiind de o prostie rar întâlnită.

Dar aici vorbim de un ”mega-expert” în ale justiției, așa că nu poate fi vorba de prostie ci de rea-intenție, de minciună, de manipulare nesimțită a opiniei publice și nu în ultimul rând de ignoranță și autosuficiență.

Procedând la rejudecarea cauzei Înalta Curte a deliberat mai întâi asupra chestiunilor de fapt și a stabilit că există probe certe și pertinente care dovedesc vinovăția revizuentului inculpat Paizs Octavian în ceea ce privește decesul ofițerului de miliție Agache Aurel, fapt pentru care se face vinovat de infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte (prevăzută de art.183 Cod Penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod Penal).

Deliberând asupra chestiunilor de drept instanța de judecată a constatat că, în baza art. 11 pct. 2 lit. b din Codul de procedură penală raportat la art. 10 alin 1 lit. g Cod de procedură penală, încetează procesul penal pornit împotriva revizuentului inculpat Paizs Octavian, reprezentat de fiul său Paizs Ferenc, pentru infracțiunea prevăzută de art. 183 Cp cu aplicarea art. 75 lit. a Cod Penal, întrucât a intervenit atât prescripția cât și decesul făptuitorului, deci urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale.

Pentru cei care nu cunosc în detaliu despre ce este vorba:  Când se constată existența cazului prevăzut în art. 10 alin 1 lit. g Cod de procedură penală ( a intervenit prescripția ori decesul făptuitorului), în cursul judecății instanța pronunță încetarea urmăririi penale.

Paizs Octavian ar fi fost achitat doar dacă se constata că ar fi fost vorba de cazurile prevăzute în art. 10 lit. a)-e) din Codul de Procedură penală:  a) fapta nu există; b) fapta nu este prevăzută de legea penală;b1) fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni; c) fapta nu a fost săvârșită de învinuit sau de inculpat; d) faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii; e) există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

Deoarece ÎCCJ nu a menționat nici una din aceste cazuri, se poate afirma cu certitudine, chiar și fără a se vedea motivarea deciziei Curții că fapta comisă de ucigașul Paizs Octavian există, că ea este prevăzută de legea penală, că prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, că a fost săvârșită de inculpat, că nu îi lipsește nici unul din elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte și nu există nici o cauză care ar fi putut înlătura caracterul penal al faptei.

Deci ÎCCJ nu a lăsat nimic în ceață și în dispozitivul deciziei a precizat cu claritate situația existentă fără nici un dubiu. Și asta ar fi putut observa orice student începător în ale dreptului, care a făcut câteva ore de drept procesual penal.

Și totuși se găsește acest politician lipsit de bun simț, care minte și dezinformează cu nerușinare.

În corespondența mea cu domnul avocat Kincses Előd am recunoscut că activitatea prestată de domnia sa în acest caz a fost cu foarte multe clase peste cea a domnului Frunda

Am apreciat în mod deosebit modul în care a reușit să jongleze între cele două sisteme juridice (românesc și unguresc), cu ocazia comisiilor rogatorii, rămânând memorabilă performanța de a fi avocatul ”martorei” Filip Orban Daniela, fiind astfel în paralel avocat și al ”martorei” și al revizuentului, precum și vivacitatea de care a dat dovadă la nivelul Curții de Apel București.

 Am apreciat și activitatea de reprezentare a lui Filip Orban Daniela Kamilla (procedura de revizuire și procedura de reabilitare).

Totodată am  recunoscut că mi-aș dori un avocat ca domnia sa în situația în care aș avea vreodată probleme cu justiția.

Sârguința de care a dat dovadă și afirmațiile pe care le-a făcut  ”cu o seninătate demnă de o cauză mai bună” (asta ca să citez una din frazele folosite frecvent de domnul Kincses în apărarea clienților ), mi-a arătat că este un adevărat avocat, indiferent de calibrul celor pe care îi reprezentă.

În schimb pe domnul Frunda nu l-aș alege ca avocat ca să mă reprezinte nici dacă m-ar plăti el.

Vorbăria goală și vedetismul mediatic nu pot ține loc profesionalismului de care este atât de necesar în avocatură.

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel