Procedurile juridice interne grup Târgu Secuiesc - Revizuire-apel la Curtea de Apel București

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI- SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR. 37089/3/2009

DECIZIA PENALĂ NR.352/A

Ședința publică de la data de 20.11.2012

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - ISABELLE TOCAN

JUDECĂTOR - IOANA CONSTANTIN

GREFIER - DANA PĂUNESCU


 

********

 

Ministerul public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat prin procuror Neagoe Nicolae.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă: apelantul revizuent PAIZS FERENC personal și asistat de avocat KINCSES ELŐD, lipsă fiind: apelanții revizuenți, PAIZS EDITH și PAIZS MAJOS MARGIT reprezentați de avocat KINCSES ELŐD, intimatele părți civile AGACHE AUREL DIONISIE, AGACHE ILEANA, AGACHE ANDREI OVIDIU., DEPNER ILEANA, AGACHE IOAN.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul apelului.

Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de revizuenții PAIZS EDITH, PAIZS FERENC, PAIZS MAJOS MARGIT. împotriva sentinței penale nr. 124 din data de 15 februarie 2011 pronunțate de Tribunalul București – Secția a II a penală în dosarul nr. 37089/3/2009.

Apărătorul apelanților revizuenți, solicită admiterea apelului, admiterea cererii de revizuire, achitarea inculpatului PAIZS OCTAVIAN și respingerea cererii privind obligarea la despăgubirile formulate de către moștenitorii părții vătămate având în vedere că apelanții nu au calitate de moștenitori acceptanți.

Consideră că hotărârea primei instanțe a comis erori în privința soluției pronunțată sub aspectul laturii civile dar și în privința laturii penale.

Arată că în prezenta cauză Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că majoritatea declarațiilor martorilor ce au fost avute în vedere la pronunțarea instanțelor naționale, aceștia nu au fost audiați nemijlocit de instanțe.

Menționează că Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.59/2009, a dispus audierea acestor martori, indicațiile ne fiind respectate de instanța de fond ci numai de cea de apel.

Consideră elocventă depoziția martorului HOSU PETRU, audiat prin comisie rogatorie de instanța maghiară. Acest martor arată că la data de 22.12.1989 populația din orașul Târgu Secuiesc a manifestat în fața clădirii Miliției din localitate, de acolo ieșind maiorul de miliție AGACHE AUREL, cu pistolul în mână, acesta fiind lovit cu un băț peste mâna de K.I., astfel că urmare a unei busculade maiorul a fost linșat de mulțimea furioasă.

Precizează că maiorul de miliție AGACHE AUREL a fost agresat de multă lume, martorul HOSU PETRU a încercat să-l protejeze, în această fază a conflictului ne fiind implicat PAIZS OCTAVIAN.

Privind episodul petrecut în jurul mașinii de salvare se reține că PAIZS OCTAVIAN ar fi participat la scoatere victimei din mașină, în mod greșit instanța de revizuire a reținut că fapta a fost comisă de PAIZS FERENC, fiul de 14 ani al lui PAIZS OCTAVIAN.

Importantă este depoziția martorului VARDO VILMOS dată la doi ani după eveniment care a arătat că PAIZS OCTAVIAN a participat la scoaterea victimei din salvare, ulterior revine și spune că a greșit și că PAIZS OCTAVIAN nu a participat, declarația fiind menținută și în fața instanței de judecată.

Consideră că în mod greșit instanța reține ca dovadă declarația pe care martorul VARDO VILMOS o retractase.

Martora VARDO GIZELLA declară într-o limbă română curată, deși în fața instanței în cadrul audierii a avut probleme de exprimare în limba română, că nu cunoaște pe nimeni dintre agresorii maiorului de poliție, inițial susține că PAIZS OCTAVIAN împreuna cu Hejja l-au scos pe acesta din salvare. Audiată fiind în fața instanței de apel martora a retractat și a arătat că nu a fost lăsată să citească depoziția și chiar dacă avea această posibilitate nu prea înțelegea ceea ce era scris.

La filele 31-35 există 5 declarații de martori care susțin că nu l-au văzut printre agresori pe PAIZS OCTAVIAN, lucru susținut și de martorul ORBAN ANDREI ALEXANDRU. De asemenea martorul HOSU PETRU susține același lucru filele 43-45 atât în faza de urmărire penală cât și la audierea prin comisie rogatorie.

Consideră că trebuie a se avea în vedere și declarația martorei FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA care atestă că nu există probe de vinovăție.

Precizează că HOSU PETRU a declarat că maiorul de miliție a fost linșat pentru că populația cunoștea că acesta era un om rău și care merita a fi pedepsit pentru abuzurile făcute în apărarea regimului dictatorial.

Concluzionând solicită admiterea apelului, admiterea cererii de revizuire și pe cale de consecință a se dispune achitarea inculpatului PAIZS OCTAVIAN.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului, dat fiind că din probatoriul administrat în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de fond, se conturează vinovăția persoanei condamnate.

În ceea ce privește declarația lui VARDO GIZELLA, care în faza de urmărire penală a arătat că victima a fost scoasă din salvare de PAIZS OCTAVIAN împreună cu HEJJA, declarație reiterată la 04.11.1991 și care se coroborează cu procesul verbal de recunoaștere de pe planșe foto încheiat la aceeași dată.

Declarația dată de VARDO GIZELLA, urmare a admiterii cererii de revizuire prin care, la o distanță foarte mare în timp de momentul producerii evenimentelor, retractează declarația dată în faza de urmărire penală, o apreciază că fiind nesinceră, deoarece singura motivație a retractării este aceea neplauzibilă, în sensul că a declarat astfel pentru că i-a fost frică de comuniști, or în anul 1991 regimul comunist era deja de domeniul trecutului.

Privind declarația coinculpatei FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA, care a dat 3 declarații în faza de urmărire penală, 2 olografe și una pe formular, în prezența unui apărător, astfel că nu pot exista dubii cu privire la pretinsa exercitare de amenințări sau presiuni din partea organelor de anchetă, martora a arătat că inculpatul a fost incitat să lovească victima de cei prezenți în apropierea salvării.

Ulterior FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA retractează cele declarate și în mod nesincer nu recunoaște nici propria participare la comiterea faptei care a rezultat din materialului probator administrat, astfel că nu se pot reține ca fiind veridice cele susținute.

Privind declarația olografă a martorului VARDO VILMOS, din aceasta rezultă că inculpatul a tras victima din salvare, participanții continuând să o lovească, ulterior retractând aceste susțineri. Mai mult acesta susține că a apărut o confuzie deoarece era îmbrăcat în halat alb, însă nu a explicat cu cine ar fi putut fi confundat, consideră că și această declarația de retractare este nesinceră.

Mai arată că martorul VARDO VILMOS audiat fiind în fața instanței nu lămurește acel moment și nu precizează de ce nu-și mai menține declarația dată în faza de urmărire penală.

Privind martorul ORBAN ANDREI ALEXANDRU în faza de judecată nu a mai putut fi audiat dat fiind că a decedat, consideră că declarația dată la data de 03.12.1991 trebuie a fi reținută că fiind veridică, chiar dacă în 24.03.1992 a retractat cele susținute în sensul că cineva din mulțime a văzut pe inculpat că a scos cheia din contact.

Menționează că există contradicții și în declarațiile date de inculpat, în faza de urmărire penală, cu ocazia confruntării pe 24.03.1992 recunoaște că s-a aflat lângă cabina șoferului salvării și că s-a uitat pe geam și nu a făcut altceva. Consideră că declarația contravine celor susținute la 05.12.1991, inițial acesta a susținut că nu s-a aflat lângă salvare, pentru că apoi să susțină că s-a aflat în apropierea salvării însă nu a făcut nimic.

Martorul DUKA EUGEN nu era un martor direct declarația să ne fiind relevantă, iar declarația martorului HOSU PETRU nu a fost nici în faza de urmărire penală relevantă privind activitatea inculpatului, ci făcea referire la contribuția coinculpaților, astfel apreciază că nu au intervenit modificări ale poziției sale.

Consideră că retractările lui VARDO GIZELLA și ale lui FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA nu sunt plauzibile deoarece nu au oferit explicații în sensul că s-au făcut amenințări sau care a fost motivul pentru care au declarat în acel fel.

Pentru aceste considerente pe latura penală, solicită a se constata că există vinovăție soluția instanței fiind legală, în ceea ce privește latura civilă întrucât nu există moștenitorii acceptanți solicită respingerea cererii, astfel că nu poate fi admisă obligarea inculpatului decedat la despăgubiri, motiv pentru care sub acest aspect se impune admiterea apelului revizuentului.

CONSIDERENTE

Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 124 din data de 15 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II a penală în dosarul nr. 37089/3/2009, în baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. g Cod procedură penală a încetat procesul pornit împotriva revizuentului inculpat PAIZS OCTAVIAN, pentru infracțiunea prev. de art. 183 Cod penal, cu aplic. art .75 lit. a Cod penal.

În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 și urm Cod civil a obligat în solidar pe moștenitorii defunctului revizuent- PAIZS FERENC, PAIZS MAJOS MARGIT și PAIZS EDITH- la plata despăgubirilor civile către părțile civile astfel:

-10.000.000 lei vechi (1000 RON) despăgubiri materiale către partea civilă A.I.;

- câte 50.000.000 lei vechi (5000 RON) către fiecare dintre părțile civile A.I. ( soția victimei), AGACHE AUREL D. ( fiul) A.I.( fiica), A.I.( fiu) și AGACHE AURELO. ( fiu), reprezentând daune morale.

Sumele de bani vor fi actualizate la zi, în funcție de rață inflației, până la momentul achitării debitului.

A obligat pe succesorii revizuentului la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului și la 300 lei onorariu avocatului din oficiu, ce s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

În considerentele sentinței se arată că prin decizia penală nr.59/26.01.2009, pronunțată în dosarul nr. 10664/1/2007 de ICCJ –Completul de 9 judecători, s-a dispus admiterea cererii de revizuire formulată de PAIZS FERENC pentru condamnatul PAIZS OCTAVIAN și s-a desființat în parte sentința penală nr.70/15.02.1999, pronunțată de Tribunalul București-Secția I-a Penală, decizia penală nr.544/18.11.1999 pronunțată de CAB –Secția I-a Penala și decizia penală nr.1603/26/.03.2001 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție –Secția Penală.

Prin aceeași decizie s-a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul HEJJA DEZIDERIU, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul PAIZS OCTAVIAN cauza a fost trimisă pentru rejudecare Tribunalului București.

În considerentele hotărârii s-a reținut că Instanța Europeană a constatat încălcarea cerințelor art. 6 din Convenție cu privire la inculpatul PAIZS OCTAVIAN, care nu a beneficiat de un proces echitabil și întru-un termen rezonabil și cu privire la inculpatul HEJJA DEZIDERIU, în privința căruia s-a constat că durata procedurii penale a fost excesivă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acordat acestora o reparație echitabilă, condamnând Statul Roman să le plătească cu titlu de daune morale, suma de 4050 euro și respectiv suma de 1050 euro.

Înalta Curte de Casație și Justiție a mai reținut că pentru înlăturarea încălcării art.6 alin.1 și 3 lit.d din Convenție, a constatat prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce îl privește pe revizuentul PAIZS OCTAVIAN, este necesară administrarea de probatorii, ceea ce nu se poate realiza în fața completului de 9 judecători, astfel că în baza art. 408/1 alin.11 lit.b din C.p.p. a admis cererea de revizuire a acestuia, a desființat în parte, numai în ceea ce-l privește pe inculpatul PAIZS OCTAVIAN, hotărârile atacate și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului București, ca instanță de fond în fața căreia s-a produs încălcarea drepturilor, astfel cum s-a constatat prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului.

În considerentele deciziei sale Înalta Curte a arătat că în rejudecare se va proceda la reaudierea inculpatului PAIZS OCTAVIAN și la administrarea tuturor probelor, astfel cum sunt arătate în hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că vor fi audiați nemijlocit de către instanță, atât martorii acuzării, cât și cei propuși în apărare, dându-se posibilitatea inculpatului de a se confrunta cu martorii audiați în prezența judecătorului, instanța de fond putând administra orice alte mijloace de probă pe care le consideră utile și concludente.

Ca atare, în urma acestei sesizări, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a II-a Penală prezenta cerere, având că obiect revizuirea sentinței de condamnare a inculpatului PAIZS FERENC, instanța procedând la administrarea probatoriului.

În motivarea cererii sale, revizuientul a susținut că este nevinovat, motiv pentru care tribunalul a decis citarea martorilor de la urmărirea penală , care au dat declarații în fața procurorului referitor la inculpatul PAIZS FERENC, pentru a fi audiați nemijlocit de către instanța de judecată, tocmai în scopul de a da satisfacție cerințelor unui proces echitabil, conform prev. art 6 din Convenție, așa cum de altfel s-a și indicat în considerentele hotărârii Înaltei Curți.

În acest scop au fost citați, cu mandate de aducere, martorii ORBAN ANDREI ALEXANDRU A., P. HOSU PETRU, V. (fostă KOZMA) GIZELLA, LOTE LUDOVIC, HOSU PETRU, DUKA EUGEN.

Instanța a solicitat Ministerului Justiției al Republicii Ungaria depistarea și audierea prin comisie rogatorie a martorilor ORBAN ANDREI ALEXANDRU, PINTI HILDA SILVIA și VARDO (fostă KOZMA) GIZELLA, martori despre care s-a aflat că și-au stabilit domiciliul în Ungaria.

Răspunsul autorităților ungare a fost în sensul că VARDO (fostă KOZMA) GIZELLA nu a putut fi găsită pentru a fi audiată de către autoritățile ungare competente, ORBAN ANDREI ALEXANDRU a decedat la data de 24 iunie 2008 la Budapesta, fiind înaintată și o copie a certificatului de deces, iar în privința martorei PINTI HILDA SZILVIA a fost înaintată declarația luată de către autoritățile maghiare.

Din cuprinsul acesteia a rezultat că martora nu l-a văzut pe cel care l-a lovit pe maiorul de miliție, întrucât la momentul când a sosit ea la fața locului acolo se afla o mare mulțime și cel vătămat era întins pe pământ și acoperit. Din mulțime martora a aflat că cel vătămat a fost scos din mașina de salvare și așa a ajuns acolo unde se afla.

Martora a apreciat că moartea milițianului putea fi cauzată de lovituri, însă nu a văzut cine l-a lovit pe cel vătămat, ea încercând să îl ajute, astfel că i-a luat pulsul și s-a declarat foarte deranjată de brutalitatea și agresiunea văzută acolo.

Referitor la martorul DUKA EUGEN, din procesul verbal de executare a mandatului de aducere, a rezultat că acesta este în Ungaria, la lucru, astfel că nu a putut fi audiat și nu se poate stabili data când va reveni la domiciliu.

Referitor la martorul HOSU PETRU, din procesul verbal întocmit de poliția din municipiul Târgu Secuiesc, la data de 20.09.2010, a rezultat că acesta a plecat la fiica sa, în Ungaria și nu se știe la ce adresă se află, iar apartamentul unde a locuit în România a fost vândut în anul 2006 numitului S.J. .

Referitor la martorul LOTE LUDOVIC, din procesul verbal întocmit la data de 17.06.2010, de către poliția mun.Târgu Secuiesc, a rezultat că acesta nu a putut fi contactat, deoarece se afla internat … ani la Spitalul Târgu Secuiesc…, cu diagnosticul „…” ,fapt confirmat și de dr. E. din cadrul Spitalului Târgu Secuiesc.

Pe parcursul procesului a decedat revizuentul PAIZS OCTAVIAN, fiind introduși în cauză moștenitorii acestuia, pe latura civilă, respectiv PAIZS FERENC ( fiu), PAIZS MAJOS MARGIT (soția supraviețuitoare) și PAIZS EDITH (fiica), toți fiind citați în instanță, dar nesolicitând probe și neparticipând la proces.

În concluzie, Tribunalului București, în rejudecarea cauzei, ca urmare a admiterii cererii de revizuire, în privința inculpatului PAIZS FERENC, a făcut aplicarea disp.art.327 alin.3 C.p.p. cu privire la majoritatea martorilor citați, deoarece în mod obiectiv, la acest moment, după 20 de ani de la data săvârșirii faptei, a fost imposibil de realizat indicația dată atât de Curtea Europeană de la Strasbourg, cât și de ICCJ, de a aduce în fața instanței nemijlocit spre a fi audiați și confruntați martorii și inculpatul PAIZS FERENC.

Dând eficiență declarațiilor date la urmărirea penală și în fața instanței de fond cu ocazia soluționării dosarului de către Tribunalul București, instanța a constatat că în mod corect s-a stabilit vinovăția inculpatului PAIZS FERENC, din probele administrate rezultând și participația sa la fapta de lovituri cauzatoare de moarte săvârșită asupra victimei AGACHE AUREL.

Astfel, în dosarul de urmărire penală se afla declarațiile martorului DUKA EUGEN, care a arătat că printre alți agresori a mai reținut și pe un bărbat în halat alb, adică pe inculpatul PAIZS FERENC, care se afla la serviciu, respectiv la frizerie și ieșise în ținuta sa de lucru, adică în halat alb, să ia parte la evenimentele care se petreceau în centrul orașului, de asemenea în același dosar se afla și declarația martorului VARDO VILMOS, care a arătat că a reușit să-l urce pe AGACHE în salvare, însă numiții HEJJA DEZIDERIU și PAIZS OCTAVIAN -frizerul- l-au tras jos din salvare și lumea a continuat să îl lovească. Dintre agresori i-a remarcat pe cei doi, care l-au tras jos din salvare și au aplicat mai multe lovituri cu mâinile și picioarele.

Și martora KOZMA GIZELLA (în prezent VARDO), a declarat că: „Atunci alte persoane au intervenit, au luat cheia din contact de la șofer și nu l-au lăsat să plece. Acesta a și fugit de acolo, abandonând în acel loc salvarea. Maiorul AGACHE din nou a fost scos din salvare de către numiții HEJJA și PAIZS, dar al căror prenume nu îl cunosc”.

În aceeași declarație, dată în ziua de 4.12.1991, s-a menționat că, fiindu-i prezentate fotografii de la evidența populației, martora a indicat ca fiind prezenți la locul conflictului pe numitul REINER ANTON, împreună cu numiții HEJJA și PAIZS, care l-au tras din mașina-salvare, pe victima AGACHE AUREL .

Din declarația martorului LOTE LUDOVIC, dată în ziua de 25.03.1992 a rezultat de asemenea participația inculpatului PAIZS FERENC la agresiunile săvârșite asupra maiorului AGACHE AUREL, acesta arătând că pe trotuarul de lângă parc l-a zărit pe VARDO VILMOS, BEDO BELA. –fotograful. De asemenea, la un moment dat a apărut și frizerul PAIZS OCTAVIAN, fiind în halat alb...A observat că numitul PAIZS OCTAVIAN a stat de vorbă cu HEJJA DEZIDERIU

Din procesul verbal de confruntare efectuat de procuror în ziua de 24.03.1992, între martorul ORBAN ANDREI ALEXANDRU și inculpatul PAIZS OCTAVIAN, a rezultat că martorul îl cunoaște de ani de zile pe inculpat, arătând că îi este frizer și îl știa după poreclă, respectiv „PAIZS OCSI”.

Totodată, a arătat despre acesta că pe data de 22.12.1989 l-a remarcat la locul unde s-a comis agresiunea împotriva victimei AGACHE AUREL; prezența acestuia a observat-o prima dată în momentul în care s-a oprit a doua salvare între cele două ronduri din fata farmaciei. Martorul a arătat că la un moment dat l-a observat pe PAIZS OCTAVIAN că se afla împreună cu alte persoane pe partea stângă a autovehiculului, lângă cabină, pe partea în care se afla și șoferul. Și pe partea dreaptă a salvării stăteau alte persoane, salvarea având toate ușile deschise. Din mulțime, martorul a declarat, că s-au auzit voci în sensul că PAIZS OCTAVIAN a scos cheia de la salvare.

În concluzie, vinovăția inculpatului a rezultat în mod indubitabil din probele care au fost prezentate și analizate mai sus, astfel încât instanța nu a dat curs cererii revizuentului PAIZS OCTAVIAN, cerere susținută prin intermediul fiul său, PAIZS FERENC, de achitare pe motivul invocat, al nevinovăției acestuia, deoarece au fost suficiente probe directe, care l-au plasat pe inculpatul PAIZS OCTAVIAN la locul săvârșirii faptei și având o contribuție esențială la producerea rezultatului socialmente periculos al infracțiunii prev. de art 183 C.p. ce a fost reținută în sarcina sa.

În esență, s-a reținut că la aflarea veștii despre fugă soților Ceaușescu, unii locuitori din orașul Târgu Secuiesc și din comunele apropiate, s-au deplasat spre centrul orașului, distrugând simbolurile puterii de atunci, au fost sparte vitrinele librăriilor din centru, iar cărțile și broșurile cu și despre Ceaușescu au fost aruncate în stradă și li s-a dat foc, după care mulțimea s-a îndreptat apoi spre Consiliul popular orășenesc (primăria de azi) unde, după ce au pătruns în sediu, au aruncat documentele de partid pe ferestre, și au agresat câteva persoane " non grata ", cum ar fi fostul primar sau lucrătorul de miliție care era de serviciu la intrarea în clădire.

A urmat apoi " asediul " clădirii fostei miliții orășenești, unde mulțimea, după ce a pătruns pe poartă, care a cedat presiunii, a aruncat pe fereastră documente și mobilier.

Mai mulți lucrători de miliție au fost agresați de mulțime, după care unul câte unul părăseau sediul instituției, sediu la care în cele din urmă s-a și dat foc.

Printre cei agresați în sediul miliției, s-a aflat și maiorul AGACHE AUREL, victima din prezenta cauză, care a încercat și el să scape de furia mulțimii. Ajungând în stradă, în fața sediului miliției, victima a fost luată în primire de 2 - 3 persoane, rămase neidentificate, care i-au aplicat mai multe lovituri.

În vederea liniștirii spiritelor, au intervenit martorii CSESZNEK OLIVER și KRATOCHWILL LASZLO, astfel că victima a putut să scape și s-a îndreptat prin fugă spre centrul orașului. Ajungând în centru, a fost lovit din nou de mulțimea furioasă, după care a încercat să scape de mulțime, refugiindu-se în farmacia din clădirea maternității. Și din farmacie a fost scos, agresiunile fiind continuate în fața clădirii spitalului.

Martorul KELE MIHAIL - medic ginecolog - văzând violențele, a cerut telefonic o salvare; când a apărut mașina salvării adusă de numitul BARA NEMETH LUDOVIK, cei doi tineri CSESZNEK OLIVER și KRATOCHWILL LASZLO, au intervenit din nou și au urcat victima în autovehicul. Mulțimea a împiedicat plecarea mașinii, astfel că victima a fost scoasă din salvare și din nou agresată.

Din declarațiile martorilor KOZMA GIZELLA și VARDO VILMOS a rezultat că persoanele care au scos victima din salvare au fost inculpații HEJJA DEZIDERIU și PAIZS OCTAVIAN, împreună cu inculpatul REINER ANTON, care i-au și aplicat mai multe lovituri.

Aceiași martori – KOZMA GIZELLA și VARDO VILMOS – cărora li s-a alăturat și martorul HOSU PETRU au remarcat" ferocitatea " cu care inculpata FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA lovea victima, strigând: " Tu l-ai băgat pe tata în pușcărie !".

Văzând că agresiunea continuă, medicul KELE MIHAIL a solicitat o nouă mașină a salvării și a coborât din spital, împreună cu un alt medic – KELEMEN ANDRAS, cu care au încercat să pună victima în mașina sosită între timp. Nu au reușit, deoarece au fost amenințați și astfel cei doi medici au renunțat și s-au retras.

Și martora MĂGUREAN ERZSEBET, a intervenit în ambele cazuri, când au sosit mașinile salvării pentru a-l ajuta pe maiorul AGACHE AUREL să scape de agresiunea mulțimii dezlănțuite, dar a fost împiedicată să o facă .

Inculpata FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA, a lovit victima, inclusiv cu tocul de la cizma cu care era încălțată, după care i-a sărit pe zona toracică, iar spre finalul agresiunii, a apărut și a intervenit martora PINTI HILDA SILVIA, care, după ce a " luat pulsul" victimei și a constatat că încă trăiește, a solicitat celor din jur, ca ofițerul să fie dus la spital. Atunci a intervenit inculpatul KONRAD IOAN, care a lovit victima cu piciorul în zona gâtului și în piept, după care a afirmat că nu mai este nevoie să fie dus la spital, pentru că este mort.

Întrucât, însă, pentru fapta descrisă mai sus, petrecută la data de 22.12. 1989, potrivit disp.art 122 alin.1 lit.b rap. la art 124 C.p., termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit, instanța a dispus încetarea procesului penal ,în temeiul art. 11 pct. 2 lit.b C.p.p., rap la art 10 lit.g C.p.p.

Împotriva sentinței penale nr. 124 din data de 15 februarie 2011 pronunțate de Tribunalul București – Secția a II a penală în dosarul nr. 37089/3/2009 au formulat apel revizuenții PAIZS EDITH, PAIZS FERENC și PAIZS MAJOS MARGIT, prin care au solicitat, ca, în urma reaudierii martorilor propuși în apărare dar neaudiați de Tribunalul București, să se dispună achitarea inculpatului decedat PAIZS OCTAVIAN și respingerea cererii părților civile privitoare la obligarea succesorilor la plata despăgubirilor civile.

Se arată, în cuprinsul motivelor de apel depuse la dosarul cauzei că sentința apelată conține o serie de erori grave, materiale și juridice. Spre exemplu s-a reținut că Tribunalul București, procedând la rejudecarea cauzei, „că urmare a admiterii cererii de revizuire, în privința inculpatului PAIZS FERENC a făcut aplicarea disp. art. 327 alin. 3 C.p.p. cu privire la majoritatea martorilor (...) instanța a constatat că în mod corect s-a stabilit vinovăția inculpatului PAIZS FERENC, din probele administrate rezultând și participația sa (11) la fapta de lovituri cauzatoare de moarte săvârșită asupra victimei AGACHE AUREL". Pasajele citate denotă faptul că instanța de fond a fost atât de preocupată de „stabilirea adevărului", încât a găsit de cuviință ca să rețină vinovăția fiului inculpatului (PAIZS FERENC) în locul presupusului făptuitor (PAIZS OCTAVIAN).

Dar instanța de fond a săvârșit și erori juridice, deoarece nu a procedat la ascultarea martorilor în faza de judecată, înlăturând astfel considerentele Curtea Europeană a Drepturilor Omului (nr.72), potrivit cărora: "Curtea constată că în cazul de față, majoritatea martorilor ale căror declarații au fost luate în considerare de către jurisdicțiile naționale pentru a-și fonda hotărârile, nu au fost niciodată audiați de către un judecător, cu excepția lui VARDO VILMOS". În continuare, despre depoziția acestui martor s-a reținut că instanțele române au greșit atunci când au acceptat depoziția acestuia din faza de urmărire și nu pe cea dată în faza de judecată, favorabilă inculpatului revizuent PAIZS OCTAVIAN.

În același sens s-a reținut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și faptul că dreptul inculpaților condamnați ca martori nu a fost respectat, martorii nefiind audiați în condiții de contradictorialitate: „drepturile la apărare sunt restrânse de o manieră incompatibilă cu garanțiile articolului 6 atunci când o condamnare se întemeiază în mod unic sau într-o măsură determinantă pe depozițiile făcute de o persoană care acuzatul nu a putut să o interogheze" (nr. 69).

Aceste considerente sunt fortificate sub nr.77, stabilindu-se faptul că a fost călcat dreptul la apărare al fiecărui petent - deci au fost violate și prev. 6 § 1 și 3 din Convenție.

Neîndoielnic, prin modul în care a decurs judecarea cererii de revizuire în faza primei instanțe, prin repetarea încălcărilor prevederilor procedurale, necunoscând martorii, făcând aplicarea prevederilor art. 327, alin. 3 C. proc.pen. criticate de Curtea Europeană - au fost încălcate și dispozițiile art. 11 și 20 din Constituție și cele ale art. 46, pct. 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

Încălcarea acestor acte normative poate fi îndreptată numai dacă se va proceda la ascultarea martorilor acuzării și a martorilor propuși în apărare, în dosarul nr. 1775/1998 al Tribunalului București, Secția I-a penală. Abia după ascultarea martorilor în faza de judecată se va putea pronunța o hotărâre conformă cu hotărârile Curții Europene și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Soluția apelată poate fi caracterizată și cu zicala: „nu știe mâna dreaptă ce face mâna stângă".

S-a făcut această remarcă, deoarece potrivit încheierii de ședință din data de 14.12.2010 (f 240) susnumita „PAIZS EDITH a fost citată în cauză în calitate de moștenitoare a defunctului PAIZS OCTAVIAN, în măsura în care aceasta are calitatea de acceptantă a succesiunii tatălui său, firește că autoritățile ungare vor preciza cum a dobândit această calitate și la ce dată".

Lecturând materialul probator, se poate observa că nu există nicio dovadă privitoare la acceptarea în Ungaria a moștenirii paterne. În privința neacceptării succesiunii în România se află la dosar comunicarea Camerei Notarilor Publici Brașov nr.116/23.03.2010 (f 240). PAIZS OCTAVIAN a decedat la 28.09.2009, deci termenul de acceptare a succesiunii a expirat la o săptămână după eliberarea acestei adeverințe.

În fața instanței de apel – la revizuire – au fost audiați, potrivit dispozițiilor cuprinse în decizia nr. 59/26.01.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 9 judecători, prin care a fost admisă cererea de revizuire formulată de PAIZS FERENC, pentru condamnatul PAIZS OCTAVIAN, în calitate de martori, numiții K. V., FINTA ATILLA, BANDI. (S.) IOANA., DUKA EUGEN, VARDO GIZELLA, FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA și HOSU PETRU.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, atât prin prisma motivelor invocate de apelanții-revizuenți, cât și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit disp. art.371 alin.2 C.p.p., Curtea apreciază că apelurile sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Instanța reține că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna nr. 129/P/1990 din data de 15.12.1997, a fost trimis în judecată numitul PAIZS OCTAVIAN, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 26 C.p., rap. la art. 183 C.p., cu aplic. art. 75 lit. a C.p. În sarcina acestuia s-a reținut că, la data de 22.12.1989, împreună cu FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA, HEJJA DEZIDERIU, REINER ANTON, KONRAD IOAN și KANABE SANDOR ISTVAN, au aplicat multiple lovituri victimei AGACHE AUREL, care, în final au dus la moartea acestuia

Prin sentința penală nr.70/15.02.1999, Tribunalul București, Secția I Penală a reținut vinovăția inculpatului PAIZS OCTAVIAN pentru faptele reținute în rechizitoriu și l-a condamnat pe acesta, în baza art. 183 C.p., cu aplic. art. 75 lit.a C.p.și art. 13 C.p., la pedeapsă de 4 ani închisoare. Sentința a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1603/26.03.2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ca urmare a adresării de către PAIZS OCTAVIAN a cererii formulate în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin hotărârea „Reiner și alții împotriva României” din data de 27.09.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenție în ceea ce privește durata procedurii și că a avut loc încălcarea art. 6 alin. 3 lit. d) din Convenție în ceea ce îi privește pe Octavian Paizs.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, în cauză, pe lângă depășirea termenului rezonabil pentru durata procesului, majoritatea martorilor ale căror declarații au fost luate în considerare de instanțele naționale pentru a-și întemeia deciziile nu au fost niciodată audiați de un judecător, cu excepția lui VARDO VILMOS, audiat de Tribunalul București. În fața acestei instanțe și contrar declarației date în cursul urmăririi penale, acest martor a negat că i-ar fi văzut pe reclamanți agresând victima. Totuși, Curtea Europeană a Drepturilor Omului observă că instanțele nu au arătat motivele care le-au determinat să acorde întâietate mărturiei făcute de VARDO VILMOS în cursul urmăririi penale mai degrabă decât declarației pe care acesta a făcut-o în fața instanței. Într-adevăr, motivarea sentinței Tribunalului București, singura instanță care l-a audiat pe VARDO VILMOS, s-a redus la o simplă trimitere la rechizitoriul Parchetului, fără nici o mențiune suplimentară. Curtea de Apel și Curtea Supremă fac trimitere numai la declarația dată de VARDO VILMOS în cursul urmăririi penale, indicând chiar paginile din dosarul de urmărire penală, fără a menționa sau a comenta faptul că și-a schimbat depoziția în fața instanței.

În ceea ce îi privește pe ceilalți martori, ale căror declarații făcute în cursul urmăririi penale au contribuit în mod hotărâtor la condamnarea reclamanților, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază că nu au fost niciodată audiați de instanțe. Atât Tribunalul cât și Curtea de Apel au respins, fără o motivare suficientă, cererile repetate ale reclamanților care solicitau audierea directă a acestor martori de către judecători. Mai mult, așa cum reiese din elementele aflate în posesia sa, Curtea constată că în cursul urmăririi penale reclamanții nu au avut ocazia să se confrunte cu martorii. Prin urmare, nici în faza urmăririi penale, nici în timpul dezbaterilor, părțile interesate nu au putut interoga sau obține audierea acestor martori. Deși declarațiile acestor martori au fost citite în fața instanței, ei nu au putut verifica credibilitatea lor și nici să pună la îndoială declarațiile lor.

În ceea ce îl privește pe martorul ORBAN ANDREI ALEXANDRU, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că între acesta și domnul PAIZS a avut loc o confruntare în cursul cercetării prealabile. Totuși, în măsura în care în declarația sa din 24 martie 1992, martorul Orban declarase că nu poate spune dacă reclamantul agresase victima, subiectul însuși al dezbaterii ar putea ridica semne de întrebare. În plus, Curtea a constatat că confruntarea s-a desfășurat în fața procurorului însărcinat cu cercetarea prealabilă, care nu îndeplinea cerințele de independență și imparțialitate ale unui magistrat (Pantea, menționată mai sus, § 238), și că reclamantul nu a beneficiat de asistența unui avocat. Or, un element important al unui proces echitabil este posibilitatea acuzatului de a se confrunta cu martorii hotărâtori în prezența judecătorului care trebuie, în ultimul rând, să ia o decizie asupra cauzei (Graviano împotriva Italiei, nr. 10.075/02, § 38, 10 februarie 2005). Prin urmare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o astfel de confruntare nu putea scuti instanțele de obligația de a proceda la audierea martorilor acuzării în prezența acuzatului.

Pe de altă parte, a constatat că, dacă este adevărat că instanțele au statuat asupra fondului cauzei după 10 ani de la comiterea faptelor, astfel încât localizarea martorilor respectivi prezenta probabil o anumită dificultate [Scheper împotriva Olandei (dec.), nr. 39.209/02, 5 aprilie 2005], nu e mai puțin adevărat faptul că această dificultate nu poate fi imputată reclamanților și că această motivare nu a fost invocată de instanțele naționale.

Prin decizia nr.59/26.01.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de 9 judecători, a fost admisă cererea de revizuire formulată de PAIZS FERENC, pentru condamnatul PAIZS OCTAVIAN, în conformitate cu prevederile art. 4081 al. 1 C.p.p., constatând că există consecințe grave ale încălcării unui drept prevăzut în Convenția europeană, constatată prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului definitivă, care continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii definitive pronunțate de instanța penală română.

Trimițând cauza spre rejudecare la Tribunalul București, instanța de fond în fața căreia s-a produs încălcarea drepturilor, cum s-a constatat prin hotărârea Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus că instanța să procedeze la reaudierea inculpatului PAIZS OCTAVIAN și la administrarea tuturor probelor, astfel cum sunt arătate în hotărârea Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în sensul audierii nemijlocit de către instanță atât a martorilor acuzării cât și cei propuși în apărare, dându-se posibilitatea inculpatului de a se confrunta cu martorii audiați în prezența judecătorului.

Tribunalul, în rejudecarea cauzei, a procedat la audierea, prin comisie rogatorie a martorei PINTI HILDA SZILVIA, constatând imposibilitatea de audiere a martorilor ORBAN ANDREI ALEXANDRU– decedat -, LOTE LUDOVIC – datorită stării precare a sănătății -, iar VARDO ( fostă KOZMA) GIZELLA, DUKA EUGEN, HOSU PETRU – întrucât nu s-au putut stabili domiciliile actuale ale acestora.

În fața Curții de Apel București, au fost audiați martorii K.V., FINTA ATTILA, BANDI (S.) IOANA, DUKA EUGEN, VARDO GIZELLA, FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA și HOSU PETRU și s-a constatat imposibilitatea audierii martorului VARDO VILMOS, întrucât acesta a decedat.

În urma administrării mijloacelor de probă menționate și a analizării actelor dosarului cauzei, Curtea reține următoarele:

Din declarațiile martorilor DUKA EUGEN, VARDO GIZELLA și FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA, rezultă prezența lui PAIZS OCTAVIAN, la data de 22.12.1989, în centrul orașului Tg. Secuiesc, unde se aflau mase de oameni, după anunțarea căderii regimului comunist. Aceștia însă îl plasează pe PAIZS OCTAVIAN la 30 m de locul desfășurării acțiunii, respectiv de grupul de oameni care agresau și loveau victima AGACHE AUREL – așa cum arată martorul DUKA EUGEN sau „la marginea masei de oameni”, cum precizează FILIP ORBAN DANIELA KAMILLA. Aceștia însă declară că PAIZS OCTAVIAN nu a fost în nici un fel implicat în acțiunile acestui grup de oameni, în sensul că nici nu a lovit și nici nu a îndemnat alte persoane să-l agreseze pe maiorul de miliție AGACHE AUREL.

Martorii PINTI HILDA SILVIA, K.V., FINTA ATTILA și BANDI (S.) IOANA susțin ori că nu îl cunoșteau pe PAIZS OCTAVIAN ori că, în acele momente, la care au participat în mod direct nu l-au văzut pe acesta ca participând la desfășurarea evenimentelor.

Aceștia declară că nu își aduc aminte cu exactitate fizionomia ori identitatea persoanelor care au exercitat acțiunile de lovire, de împiedicare a mașinii de „Salvare” de a-l transporta sau acorda ajutor victimei, datorită ori trecerii timpului ori încărcăturii emoționale a evenimentelor din acea perioadă. Această imperfecțiune a relatării faptelor și împrejurărilor cauzei este explicabilă atât prin prisma relativității mărturiei persoanei care a perceput faptele ex propriis sensibus, care poate produce distorsionări ale realității, dar și atitudinii martorilor în fața organelor de anchetă din perioada imediat următoare anului 1989.

Acesta din urmă este cazul martorei Vardo ( Kozma) Gizella, care, deși în faza de urmărire penală, în declarația luată la data de 04.11.1991 a declarat că a văzut pe PAIZS OCTAVIAN că împreună cu „Hejja”, l-a scos din salvare pe maiorul AGACHE AUREL, pentru a împiedica personalul medical să-l transporte, recunoscându-i pe aceștia din planșa foto, în fața instanței și-a retractat aceste declarații. Cu această din urmă ocazie a declarat că nu l-a văzut pe PAIZS OCTAVIAN trăgându-l din „Salvare”, că de altfel nici nu se afla la locul la care venise mașina „Salvării” și a susținut că a dat declarațiile pentru că „îi era frică de comuniști” și că nu i s-a permis să citească declarația dată în timpul urmăririi penale înainte să o semneze.

De altfel și martorul DUKA EUGEN, încă din faza urmăririi penale a declarat, că doar a auzit că PAIZS OCTAVIAN și „șeful de la cofetărie” – HEJJA DEZIDERIU –au tras-o afară din „Salvare” pe victimă, iar în declarația dată în 1997 a declarat doar că a observat că lângă victimă se afla un bărbat îmbrăcat în halat alb – persoană care ar fi putut fi și medicul venit a-i acorda asistență de specialitatea acesteia.

De altfel, inculpatul HEJJA DEZIDERIU a declarat că l-a văzut în acele împrejurări pe PAIZS OCTAVIAN, însă nu a sesizat că acesta să exercite acte de violență asupra maiorului de poliție.

Deosebit de relevantă este, în opinia instanței, declarația martorului HOSU PETRU, administrată prin comisie rogatorie de această instanță de apel. Acesta, spre deosebire de ceilalți martori, are o viziune destul de clară a evenimentelor, s-a aflat potrivit susținerilor sale o perioadă mare de timp în preajma victimei, pe care, în virtutea relațiilor de prietenie, a încercat să o ajute. Acesta declară însă că, în cursul evenimentelor relatate, PAIZS OCTAVIAN nu a fost prezent.

Văzând materialul probator administrat în această fază, instanța va constata că nu poate reține în sarcina lui PAIZS OCTAVIAN săvârșirea față de victimă a infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C.p., rezultând că acesta nu a participat prin acțiuni directe ori prin împiedicare altor persoane de a lua măsuri pentru salvarea victimei sau chiar prin îndemnarea altora participanți de a o lovi, la agresarea maiorului de miliție AGACHE AUREL.

Curtea va reține astfel criticile aduse de apelanții PAIZS EDITH, PAIZS FERENC și PAIZS MAJOS MARGIT hotărârii instanței de rejudecare – care a constatat, exclusiv pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, fără a administra probele cu declarațiile martorilor în fața instanței, în condiții de publicitate și contradictorialitate, vinovăția inculpatului PAIZS OCTAVIAN pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 183 C.p., cu aplic. art. 75 lit. a C.p.

Se va avea în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care în cauza Delta contra Franței s-a reținut încălcarea drepturilor prevăzute de art.6 paragraf 1 și 3 litera d, întrucât hotărârea de condamnare s-a bazat pe declarația unei părți și a unui martor care nu au mai fost interogați de instanțele de judecată, iar aceste probe au fost determinante pentru pronunțarea hotărârii de condamnare .

De asemenea, concluziile în cauza Dănăilă contra României au stabilit că „ Dreptul la apărare al unei persoane este restrâns într-o măsură incompatibilă cu prevederile art.6, dacă hotărârea de condamnare a fost întemeiată în exclusivitate sau într-un mod determinant pe o declarație dată de o persoană căreia acuzatul nu a avut posibilitatea să-i pună întrebări sau să solicite audierea acesteia în vederea confruntării, fie în cursul urmăririi penale, fie în cursul judecății”.

Față de cele de mai sus, Curtea, văzând existența cazului de desființare, prev. de art. 379 pct.2 lit. a C.p.p., va admite apelurile formulate de revizuenții PAIZS EDITH, PAIZS FERENC și PAIZS MAJOS MARGIT. împotriva sentinței penale, va desființa sentința penală apelată și în fond, constatând că revizuentul condamnat nu a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, în temeiul art. 11 pct.2 lit. b rap. la art. 10 lit. c C.p.p., va achita pe revizuentul PAIZS OCTAVIAN sub aspectul infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 C.p., cu aplic. art. 75 lit. a C.p.

În baza art. 14, art. 346 al. 3 C.p.p., întrucât instanța s-a pronunțat pentru că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, iar potrivit dispoziției legale nu pot fi acordate despăgubiri, instanța va respinge că neîntemeiată acțiunea civilă formulată de părțile civile AGACHE AUREL DIONISIE, AGACHE ILEANA, AGACHE ANDREI OVIDIU., DEPNER(AGACHE) ILEANA și AGACHE IOAN.

În temeiul art. 192 al. 3 C.p.p., va constata că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare aferente soluționării cauzei în primă instanță și în apel.

DISPOZITIV

În baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p admite apelul formulat de apelanții PAIZS EDITH, PAIZS FERENC, PAIZS MAJOS MARGIT împotriva sentinței penale nr. 124 din 15.02.2011 pronunțate de Tribunalul București- Secția a II-a.

Desființează sentința apelată și rejudecând în fond:

În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. c C.p.p. achită revizuentul inculpat PAIZS OCTAVIAN sub aspectul infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cp, cu aplic. art. 75 lit. c Cp.

În baza art. 14, art. 346 alin. 2 C.p.p., respinge că neîntemeiată acțiunea civilă formulată de părțile civile A.I. (soția victimei), AGACHE AUREL DIONISIE. (fiul), AGACHE ILEANA. (fiica), AGACHE IOAN. (fiul) și AGACHE ANDREI OVIDIU. (fiul).

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare aferente soluționării cauzei în primă instanță și în apel rămân în sarcina statului.

Cu recurs în 10 zile.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 noiembrie 2012.

PREȘEDINTE                                                                JUDECĂTOR

Isabelle Tocan                                                        Ioana Constantin

GREFIER

Dana Păunescu

red. IC

Dact. EA - 2ex/28.12.2012

T.B.S.II.P. - jud. F. Vasilățeanu

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel