Marţi 04 octombrie 2011 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român în cauza Agache c. România (nr. 35032/09) la plata unor daune morale de 4800 de euro și 650 de euro daune materiale, constatând încălcarea art.6 alin 1 din Convenție.
Proceduri juridice externe iniţiate de Agache - Plângerea nr. 35032/09 de la CEDO

Marţi 04 octombrie 2011 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român în cauza Agache c. România (nr. 35032/09) la plata unor daune morale de 4800 de euro și 650 de euro daune materiale, constatând încălcarea articolului 6 alin 1 din Convenția Europeană a Drepturilor omului. 

Decizia a fost publicată pe situl Curții Europene: LINK și poate fi descărcată și în format word

Curtea a notat  că, în speţă, reclamantul a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă la 26 martie 2001 prin care se dispune persoanelor private să-i plătească despăgubiri pentru uciderea tatălui său. La 26 iulie 2001, reclamantul a început procedura de executare în faţa autorităţilor române. Cu toate acestea, numai în cursul anului 2009, autorităţile române au completat dosarul depus la autorităţile maghiare în cadrul procedurii de exequatur (a se vedea punctele 32 -34 din hotărâre).

Curtea notează în continuare că procedurile de executare împotriva a trei dintre debitorii sunt încă pendinte în faţa autorităţilor maghiare. Având în vedere faptul că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 49 din Tratatul bilateral (a se vedea punctul 35 (A)), legea statului debitorului este cea care reglementează procedura de executare, Curtea a examinat numai dacă autorităţile române au acţionat cu consecvență pentru a sprijini solicitanţii la executarea hotărârii din 2001 în ceea ce priveşte obligaţiile prevăzute de tratat menţionate anterior şi a legislaţiei pertinente în vigoare.

Curtea a constatat întârzieri repetate în transmiterea de corespondenţă imputabile autorităţilor române, ca urmare a procedurilor care au durat cel puţin şapte ani şi jumătate. Numai după solicitări repetate din partea solicitantului Guvernul român s-a interesat de soarta cererii de exequatur şi astfel au fost informaţi că cererea de exequatur, nu a ajuns niciodată la autorităţile maghiare (a se vedea punctele 14 și 17 din hotărâre).

Curtea notează în continuare că, fără a aduce atingere dispoziţiilor detaliate din tratatul dintre România și Ungaria  şi a legii nr.189/2003 în ceea ce priveşte procedura, forma şi conţinutul unei astfel de cereri (a se vedea dreptul intern pertinent şi internaţional, punctul 35 din cerere) au existat repetate deficienţe care au dus la întârzieri în transmiterea de documente între autorităţile naţionale către autorităţile maghiare ( a se vedea punctele 11, 21, 22, 24, 26, 28, 30, 33 şi 34 din cerere).

Curtea s-a confruntat cu cazuri care ridică probleme similare cu cele în speţă şi a constatat încălcarea articolului 6 § 1 din Convenţie (a se vedea, printre altele, Dinu v. România şi Franţa, nr. 6152/02, 4 noiembrie 2008.; Orha v. România, nr. 1486-1402, 12 octombrie 2006;. şi Tacea c. România, nr. 746/02, 29 septembrie 2005).

În lumina celor de mai sus, Curtea consideră că Guvernul reclamat nu a prezentat niciun fapt sau argument care să conducă la o concluzie diferită în prezenta cauză.

Consideraţiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curţii să concluzioneze că în speţă statul român, prin organismele sale specializate, nu a depus toate eforturile necesare pentru a sprijini solicitantul la executarea rapidă a unei hotărâri judecătoreşti în favoarea sa.

În consecinţă, a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenţie.

Curtea consideră că reclamantul a suferit un prejudiciu moral ținând seama de frustrarea cauzată de durata procedurii de executare şi de faptul că autorităţile române nu l-au asistat cu consecvență în eforturile sale de a executa decizia din 26 martie 2001, şi că acest prejudiciu nu este suficient compensat de simpla constatare a încălcării.

În aceste condiţii, având în vedere toate informaţiile aflate la dispoziţia sa şi făcând o evaluare pe o bază echitabilă, în conformitate cu articolul 41 din Convenţie, Curtea acordă reclamantului 4.800 EUR în ceea ce priveşte prejudiciul moral.

În conformitate cu jurisprudenţa Curţii, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor şi cheltuielilor numai în măsura în care a fost demonstrat că acestea au fost real şi necesar suportate şi sunt rezonabile ca cuantum. În speţă, ţinând seama de informaţiile aflate în posesia sa şi la criteriile de mai sus, Curtea consideră că este rezonabil să acorde suma de 650 EUR, acoperind costurile sub toate capetele.

Declară cererea admisibilă;

2. Susţine că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenţie;

3. Susţine că nu este necesar de a examina separat plângerea în temeiul articolului 1 din Protocolul 1 la Convenţie;

4. Susţine

(A) că statul reclamat trebuie să achite reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă, în conformitate cu articolul 44 § 2 din Convenţie, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda naţională a statului respondent la rata de schimb aplicabilă la data de decontare:

(I) 4,800 euro, plus orice taxă care poate fi percepută, în ceea ce priveşte prejudiciul moral;

(II) 650 euro, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de costuri şi cheltuieli;

CEDO Agache c.România dos. 35032 din 2009

Plângerea nr. 35032/09 de la CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului va fi notificată în scris, marţi 04 octombrie 2011 cu privire la hotărârea judecătorească privitoare la cauza Agache c. România (nr. 35032/09)
Observaţiile Guvernului României din data de 12 mai 2010 în ceea ce priveşte observaţiile lui Agache Aurel Dionisie şi cererea de satisfacere echitabilă a acestuia, în franceză și română
CEDO a decis ca Guvernul României să răspundă până la data de 12 mai 2010 la observaţiile lui Agache Aurel Dionisie şi la cererea de satisfacere echitabilă a acestuia. Totodată a dispus crearea unui nou dosar în plângerea împotriva Republicii Ungaria.
Observaţiile lui Agache Aurel Dionisie din 07 aprilie 2010 referitoare la punctul de vedere al Guvernului României din 11 februarie 2010 în cauza 35032/09 - Agache c. România-în limba română precum şi cererea de satisfacere echitabilă
Observaţiile lui Agache Aurel Dionisie din 07 aprilie 2010 referitoare la punctul de vedere al Guvernului României din 11 februarie 2010 în cauza 35032/09 - Agache c. România-în limba franceză precum şi cererea de satisfacere echitabilă
Punctul de vedere al Guvernului României din 11 februarie 2010 în cauza 35032/09 - Agache c. România-în limba franceză
Punctul de vedere al Guvernului României din 11 februarie 2010 în cauza 35032/09 - Agache c. România-în limba română
CEDO a trimis guvernului României expunerea faptelor în dosarul nr. 35032/09, plângere în ceea ce priveşte deficienţele procedurii de executare silită a laturii civile în cazul Agache - versiunea în limba franceză.
CEDO a trimis guvernului României expunerea faptelor în dosarul nr. 35032/09, plângere în ceea ce priveşte deficienţele procedurii de executare silită a laturii civile în cazul Agache - versiunea în limba română.
Versiunea în limba română a plângerii oficiale depusă pe data de 04 septembrie 2009 în cadrul dosarului 35032/09 aflat pe rolul CEDO
Plângerea oficială în limba franceză depusă pe data de 04 septembrie 2009 în cadrul dosarului 35032/09 aflat pe rolul CEDO
CEDO a hotărât crearea dosarului nr. 35032/09, plângere în ceea ce priveşte deficienţele procedurii de executare silită a laturii civile în cazul Agache.

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel