Procedura în contencios administrativ în baza legii 554/2004 cu IPJ Covasna - declasificare documente cercetare administrativă.
Declasificare-acces informaţii dosar Agache - IPJ

CĂTRE

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI C O V A S N A

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99, cod poştal 505100, judeţul Braşov, prin prezenta, confirm primirea la data de 11 iulie 2011 a adresei nr. 26.706 din 30.06.2011 prin care mi se comunică faptul că

răspunsurile date de IPJ Covasna sunt justificate, informaţiile solicitate de dumneavoastră nefiind de interes public.

În acelaşi timp, comisia constată că nici un poliţist din cadrul IPJ Covasna nu se face vinovat de reclasificarea documentelor.

Conform cadrului legal şi dispoziţional în vigoare, declasificarea sau reclasificarea unor documente este atributul şi obligaţia emitentului.”

Referitor la acest răspuns al dumneavoastră, precum și la tot ce s-a întâmplat în această procedură, deocamdată vreau să fac câteva precizări, urmând ca restul precizărilor să fie făcute în funcție de varianta pe care o voi alege, respectiv: plângere la corpul de control al Ministrului Administrației și Internelor, sau plângere penală adresată parchetului competent, și anume:

IPJ Covasna a exercitat în mod abuziv prerogativele sale cu privire la accesul la informație și manipularea informației respective. Prin acest abuz de drept ați deturnat dreptul la clasificare a unor informații de la finalitatea sociala pentru care el a fost constituit și garantat cauzându-mi astfel un prejudiciu moral.

Personal nu cunosc ca în vreo lege din România referitoare la chestiunea în litigiu să existe termenul de ”reclasificare” și deasemenea, prin articolul 33 din legea 182/2002 se precizează că este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.

Faptul că IPJ Covasna la data de 04.11.2011 îmi comunică că există informații clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice iar la data de 15 martie 2011 îmi comunică că documentele nu sunt clasificate, după care la data de 01 iunie 2011 și 30 iunie 2011 revine din nou la varianta că există informații clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, arată cu certitudine faptul că IPJ Covasna m-a indus în eroare cu scopul de a tergiversa și obstrucționa accesul la informațiile cuprinse în cercetarea administrativă respectivă. Când am cerut declasificarea documentelor clasificate mi s-a răspuns că respectivele documente nu sunt clasificate. Când cer acces la documentele respective mi se comunică faptul că sunt clasificate.

IPJ Covasna manipulează informația în funcție de solicitarea mea astfel încât de fiecare dată să poată da un răspuns negativ sau să evite o procedură administrativă ce ar face ca documentele respective să fie comunicate subsemnatului.

Cu privire la procedura care face obiectul accesului la informație urmare adreselor subsemnatului, înregistrate la instituția dumneavoastră sub numerele 26.704 și 26.706, la data de 07 iulie 2011 m-am adresat instanței de judecată competente, dar voi solicita instanței de judecată competente, în temeiul art. 244 al. 1 pct. 1 din codul de procedură civilă, să suspende, procesul inițiat în baza legii nr. 544/2001, până când va fi soluţionat irevocabil procesul prin care s-a solicitat declasificarea informaţiilor respective

Ca urmare a informațiilor comunicate prin adresele 26.704 din 01.06.2011 și 26.706 din 30.06.2011, în condiţiile legii nr. 544/2004 a contenciosului administrativ şi în baza articolului art. 20 din Legea nr.182/2002, prin prezenta cerere vă solicit să declasificaţi toate actele clasificate efectuate în procedura de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă IPJ Covasna, urmare a punerii în executare a sentinţei civile nr.837/R/2009 a Curţii de Apel Braşov. Vă solicit să urmați procedura de declasificare conform prevederilor prevăzute de art.20 alin1 lit.b din Anexa H.G. nr. 585 din 13.06.2002, pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și cu aplicarea art.19 lit.c din legea 182/2002.

Cu stimă

Agache Aurel Dionisie

12 iulie 2011

**********************

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Şl INTERNELOR

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI

COVASNA

BIROUL CONTROL INTERN

Cod operator nr. 4392

NESECRET

NR. 32208/12.08.2011,

CĂTRE

DL. AGACHE AUREL DIONISIE

mun. Codlea , strada Nouă nr. 99 judeţul Braşov

La solicitarea dumneavoastră, adresată I.P.J. Covasna şi înregistrată la nr. 32.208/18..07.2011 vă comunicăm următoarele:

Cercetarea administrativă solicitată nu v-o putem pune la dispoziţie deoarece aceasta are caracter „secret de serviciu", fiind clasificată în conformitate cu pct. 17 din anexa O.M.A.I. nr. 66 din 23.04.2009, care prevede că sunt secrete de serviciu „ Informaţiile rezultate în urma efectuării actelor premergătoare, a urmăririi penale, a cercetărilor administrative/disciplinare, controalelor, inspecţiilor şi a verificărilor efectuate în cadrul instituţiilor/structurilor a căror divulgare este de natură a determina prejudicii Ministerului Administraţiei şi Internelor".

Informaţiile solicitate sunt exceptate de ia accesul Liber ai cetăţenilor, potrivit art. 12 pct.1lit.a din Lege nr. 544 din 2001, care prevede că se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor „ informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii".

Potrivit Legii nr. 544 din 2001, în răspunsurile anterioare vi s-a comunicat concluzia cecertării administrative.

Cu stimă,

 

ȘEF AL INSPECTORATULUI

Comisar șef de poliție

dr. ARON IOAN

 

 

ÎMPUTERNICIT ŞEF BIR0U CONTROL INTERN

Comisar de poliţie

PAVEL ICU-TEODOR

***************************

CĂTRE

INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C O V A S N A

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99, cod poștal 505100, județul Brașov, prin prezenta, confirm primirea la data de 18 august 2011 a adresei nr. 32208 din 12.08.2011 prin care se refuză în mod tacit a se da curs solicitării trimisă la 12 iulie 2011 și care a fost înregistrată de instituția dumneavoastră sub nr. 32.208/18.07.2011. Am solicitat declasificarea tuturor actelor clasificate efectuate în procedura de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă IPJ Covasna, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr.837/R/2009 a Curții de Apel Brașov. Am solicitat să urmați procedura de declasificare conform prevederilor prevăzute de art.20 alin1 lit.b din Anexa H.G. nr. 585 din 13.06.2002, pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și cu aplicarea art.19 lit.c din legea 182/2002.

Din răspunsul dumneavoastră nu reiese care ar fi motivul legal pentru care nu ați dat curs solicitării de declasificare, amintindu-se doar faptul că cercetarea administrativă are caracter de secret de serviciu conform OMAI nr. 66 din 23.04.2009 și că divulgarea informațiilor ar fi de natură a determina prejudicii Ministerului Administrației și Internelor. În mod evident IPJ Covasna nu mă informează cu privire la data când aceste informații au fost clasificate ca secret de serviciu, dacă au fost ele vreodată declasificate și în măsura în care au fost declasificate când a avut loc reclasificarea acestora ca secret de serviciu. Totodată nu se specifică în ce ar consta prejudiciul adus Ministerului Administrației și Internelor în măsura în care aceste informații ar fi divulgate.

Conform legii 554/2004 a contenciosului administrativ unde la art. 7. - (1) se specifică că ”Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”, prin prezenta adresă formulez plângerea prealabilă și vă solicit declasificarea tuturor actelor clasificate efectuate în procedura de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă IPJ Covasna, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr.837/R/2009 a Curții de Apel Brașov. Vă solicit să urmați procedura de declasificare conform prevederilor prevăzute de art.20 alin1 lit.b din Anexa H.G. nr. 585 din 13.06.2002, pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și cu aplicarea art.19 lit.c din legea 182/2002.

Motivarea plângerii prealabile:

Potrivit dispozițiilor art. 2 al. 1 din Leg. 182/2002, „dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege."

Art. 15 din același act normativ definește informațiile clasificate ca fiind „informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate"; de asemenea, informații secrete de serviciu sunt informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.

Potrivit dispozițiilor art. 31, „ informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului" iar art. 33 interzice „clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției." Legea mai prevede că accesul la informații secret de serviciu se face numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului National al Informațiilor Secrete de Stat.

Dispozițiile art. 24 din HG 585/2002 prevăd că informațiile secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe listele prevăzute la art. 8, care vor fi reanalizate ori de câte ori este necesar iar dispozițiile art. 8 prevăd că "în listele cu informații secrete de serviciu vor fi incluse informațiile care se referă la activitatea unității și care, fără a constitui, în înțelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decât de persoanele cărora le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul unității."

Acesta este cadrul legal existent în România referitor la informațiile secret de serviciu, iar în baza acestui cadru legal, IPJ Covasna poate să declasifice informațiile din procedura de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă IPJ Covasna, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr.837/R/2009 a Curții de Apel Brașov urmând procedura de declasificare conform prevederilor prevăzute de art.20 alin1 lit.b din Anexa H.G. nr. 585 din 13.06.2002, pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și cu aplicarea art.19 lit.c din legea 182/2002.

Divulgarea informațiile cuprinse în cercetarea administrativă nu este de natură a aduce prejudicii Ministerului Administrației și Internelor întrucât se referă la o cercetare administrativă declanșată la solicitarea lui Agache Aurel Dionisie adresată IGPR la data de 14 aprilie 2010. IGPR a concluzionat că, întrucât, I.P.J. Covasna, prin emiterea dispoziției de plată nr. 130/09.04.2010, a achitat către subsemnatul suma de 3.000 lei, cu titlu de daune morale, aceasta constituie o „ pagubă " a cărei recuperare se impune în cazul care se va stabili vinovăția unor persoane și vor fi întrunite și celelalte condiții ale răspunderii materiale, în cadrul procedurii de cercetare administrativă, desfășurată în conformitate cu prevederile O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

În speță, fiind în discuție o pagubă produsă bugetului I.P.J. Covasna, obligația inițierii și efectuării procedurii cercetării administrative îi revine acestei unități, potrivit art. 22 alin. (1) din O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, ”Comandantul sau șeful unității care a constatat sau a luat cunoștință de producerea unei pagube dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative ”.

În baza dispoziției de zi pe unitate nr. 88/02 din 04.05.2010 șeful IPJ Covasna a dispus constituirea unei comisii care în perioada 05.05.2010-27.05.2010 a efectuat cercetarea administrativă, având ca obiect stabilirea împrejurărilor în care s-a produs paguba, urmare a plății daunelor morale și dacă există funcționari responsabili de producerea ei. Această comisie a ajuns la concluzia că întârzierea comunicării datelor solicitate de către subsemnatul (adică a dosarului personal al tatălui meu) și faptul că IPJ Covasna nu a declanșat din proprie inițiativă procedura de declasificare a informațiilor solicitate decât după ce a fost obligat prin sentință, au fost determinate de existența ordinelor MAI S/389/2003 și S/300/2004 care limitau accesul la dosarul personal la nivelul titularului și interziceau accesul la acesta al altor persoane sau moștenitori. Nici un funcționar din cadrul IPJ Covasna nu avea la cunoștință de faptul că aceste ordine nu îndeplineau condiția de previzibilitate și de accesibilitate, impusă de jurisprudența CEDO pentru garantarea dreptului la un proces echitabil.

Subsemnatul, în calitate de victimă a abuzurilor funcționarilor publici din cadrul IPJ Covasna, abuzuri constatate de instanțele de judecată și pentru a căror reparație morală s-au dictat daune morale, după luarea la cunoștință a concluziilor (în cadrul unei proceduri tratată tergiversator și obstrucționist de către Biroul Control Intern sub oblăduirea noului șef IPJ Covasna), am ajuns la concluzia că cercetarea administrativă a fost un simulacru de cercetare administrativă. Chiar și luând în considerare faptul că – IPJ Covasna nu a declanșat procedura de declasificare a informațiilor solicitate de către reclamant prin cererea nr.2840/62/21.04.2008 decât după ce a fost obligat prin sentința civilă nr.99/CA/2009 a Tribunalului Brașov, acceptând motivația puerilă cum că ordinele MAI S/389/2003 și S/300/2004 limitau accesul la dosarul personal, totuși este absurd și ilogic să pretinzi că tot în baza ordinelor MAI S/389/2003 și S/300/2004 care limitau accesul la dosarul personal, IPJ Covasna nu a respectat (nota bene; după procedura de declasificare), prevederile legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (în special art.7). și tot absurd și ilogic este să pretinzi că tot în baza ordinelor MAI S/389/2003 și S/300/2004 care limitau accesul la dosarul personal subsemnatul am întâmpinat dificultăți la punerea în executare a hotărârii judecătorești de natură a afecta încrederea mea în instituțiile statului.

Era firesc ca în calitate de victimă a abuzurilor funcționarilor publici din cadrul IPJ Covasna, abuzuri constatate de instanțele de judecată dar neluate în seamă de către comisia de cercetare administrativă să fiu direct interesat și să încerc să accesez informația pentru a putea vedea mecanismul și faptele care au fost luate în considerare de către comisia respectivă (chiar și anonimizat, pentru a se respecta protejarea datelor cu caracter personal).

Faptul că IPJ Covasna la data de 04.11.2011 îmi comunică că există informații clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice iar la data de 15 martie 2011 îmi comunică că documentele nu sunt clasificate, după care la data de 01 iunie 2011 și 30 iunie 2011 revine din nou la varianta că există informații clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, arată cu certitudine faptul că IPJ Covasna m-a indus în eroare cu scopul de a tergiversa și obstrucționa accesul la informațiile cuprinse în cercetarea administrativă respectivă. Când am cerut declasificarea documentelor clasificate mi s-a răspuns că respectivele documente nu sunt clasificate. Când cer acces la documentele respective mi se comunică faptul că sunt clasificate. IPJ Covasna manipulează informația în funcție de solicitarea mea astfel încât de fiecare dată să poată da un răspuns negativ sau să evite o procedură administrativă ce ar face ca documentele respective să fie comunicate subsemnatului.

IPJ Covasna a exercitat în mod abuziv prerogativele sale cu privire la accesul la informație și manipularea informației respective. Prin acest abuz de drept a deturnat dreptul la clasificare a unor informații de la finalitatea sociala pentru care el a fost constituit și garantat cauzându-mi astfel un prejudiciu moral, pentru-că nu există nici un element justificativ ca într-un interval atât de scurt și în timpul unei proceduri în contencios administrativ să se procedeze la declasificarea și ulterior ”reclasificarea” ca și secret de serviciu a unor documente solicitate de un petent decât motivul de a tergiversa și obstrucționa accesul la niște informații.

Documentele întocmite de IPJ Covasna și care fac obiectul prezentei proceduri, în loc să prezinte un punct de vedere direct la obiect și în mod clar pentru ca petentul să știe în timp util cum să se raporteze la poziția acestei instituții publice, sunt redactate astfel încât încalcă dreptul persoanei de liber acces la informațiile de interes public, neluarea în seamă a cererilor repetate de declasificare, comunicarea informațiilor într-o formă inaccesibilă, neclară, vagă, incompletă (adresa nr. 154.238./26.08.2010), comunicare tardivă a informațiilor sau a refuzului (adresa nr. 154273/22.09.2010, etc.), necomunicarea prelungirii termenului de la 10 la 30 zile și inducerea în eroare cu privire la clasificarea sau neclasificarea, ”reclasificarea” unor documente) arată că șirul abuzurilor comise față de subsemnatul a avut o formă continuată, și toate acestea pentru a ascunde un simulacru de act de cercetare administrativă.

Vă solicit să luați act de prezenta plângere și să demarați procedura de declasificare a documentelor solicitate cu respectarea cadrului legal care permite ca documentele clasificate secret de serviciu să fie declasificate.

 

Agache Aurel Dionisie

P.S.: La întâlnirea din 13 ianuarie 2011, avută la solicitarea domnului Aron Ioan , Inspector șef al IPJ Covasna, acesta fără să clipească, într-un mod lipsit de bun simț, mă mințea în față, că documentele cercetării administrative nu se mai clasifică ca secret de serviciu întrucât: ”Și în cadrul poliției lucrurile sau mai schimbat!” Iacătă domnule inspector șef că lucrurile nu s-au schimbat, chiar deloc!! Mentalitatea retrogradă a rămas aceiași și în 2010-2011, victima a rămas aceiași, s-au schimbat doar personajele care comit abuzuri, comparativ cu situația din 2008-2009 privind declasificarea dosarului personal al tatălui meu. Tot domnia sa avea o întrebare obsedantă la aceea întâlnire și anume: ”ce vreau să fac cu acele documente dacă le obțin?”. Bănuind că seria gafelor jalnice a funcționarilor publici din IPJ Covasna va continua, m-am abținut atunci să răspund, dar acuma, când există suficiente documente probatorii, se pot da cărțile pe față.

Domnule Inspector șef, ați pus o întrebare greșită! Întrebarea corectă era: ce am de gând să fac, luând în considerare faptul că eu consider că IPJ Covasna îmi încalcă în mod continuu drepturile prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În măsura în care după, procedura prealabilă de la nivelul IPJ Covasna, instanța de contencios administrativ nu va lua în calcul repararea încălcările drepturilor mele prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului privitoare la accesibilitatea și previzibilitatea impusă de jurisprudența CEDO pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, mă voi adresa Curții Europene a Drepturilor Omului, unde voi prezenta această speță pentru ca pe baza expunerii faptelor, o instanță de judecată europeană să constate în ce măsură mi-au fost încălcate drepturile. Și când vor vedea toate acele adrese ale IPJ Covasna, atât de contradictorii și discordante și pe care nu mă sfiesc să le numesc penibile, nu mă îndoiesc vă voi avea câștig de cauză. Sper cu această ocazie, ca statul român să fie obligat ca să abroge ori să modifice toate acele OMAI-uri care nu respectă cerințele europene, iar funcționarii publici care încalcă drepturile petenților să răspundă, într-un fel sau altul, pentru faptele comise. Totodată mai sper că în urma acestei proceduri, să se ajungă la adaptarea legilor române privitoare la clasificare și acces la informație în așa fel încât să nu se mai poate ajunge în situația ca vreodată IPJ Covasna, să poată să-și bată joc efectiv de un petent mimând respectarea acestora. Dar pentru a se ajunge până acolo mai sunt necesar de făcut câțiva pași pe plan intern și nu mă îndoiesc de faptul că mă veți ”ajuta”, atât în cadrul procedurii prealabile cât și la nivelul instanței de contencios administrativ, unde voi cere daune morale pentru suferințele pe care mi le-ați cauzat și totodată pentru a îndeplini cerința impusă de Curtea Europeană care prevede ca și condiție obligatorie solicitarea de daune civile, pentru ca această procedură să fie parte a unei contestații cu privire la drepturi și obligații cu caracter civil, astfel ca art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului să fie aplicabil în ceea ce privește aspectul său civil.

Agache Aurel Dionisie

19 august 2011

************************

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR                                   

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN

COVASNA

www.cv.politiaromana.ro

E-mail:  Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Persoană de contact: subcomisar de poliţie ANDREA BUZSI telefon: 0267-307.444; mobil 0731 – 491.190                                                           

                                                                                                                   Nr. 26.708 din 31.08.2011

Stimate domnule AGACHE AUREL DIONISIE

În urma cererii dvs. înregistrată la IPJ Covasna sub nr. 26.708 în data de 23.08.2011, în care solicitaţi, în baza Legii nr. 544 din 2001, lămuriri cu privire la răspunsurile anterioare comunicate de IPJ Covasna la solicitările dvs., vă comunicăm următoarele:

În urma reclamaţiei administrative depuse de dumneavoastră înregistrată la instituţia noastră la numărul 26.706 din data de 16.06.2011, prin care, conform Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă consideraţi lezat în accesul liber la informaţii de interes public, conducerea IPJ Covasna a dispus ca o comisie de analiză să efectueze o cercetare administrativă:

  • pentru a stabili dacă într-adevăr accesul dvs. la informaţii publice a fost restricţionat prin răspunsurile date de poliţişti din cadrul IPJ Covasna la solicitările depuse în baza Legii nr. 54 din2001.

  • şi în cazul în care reclamaţia depusă este justificată, să stabilească cine se face vinovat pentru încălcarea dreptului de acces liber la informaţii de interes public.

În urma verificărilor efectuate, comisia a stabilit că motivul pentru care consideraţi că refuzul IPJ Covasna de a pune la dispoziţia sa documentele solicitate este nejustificat este următorul: prin adresa nr. 32.069 din 15.03.2011, i s-a comunicat că „ în ceea ce priveşte tipul de documente cuprinse în dosarul de cercetare administrativă la care vă referiţi, acestea sunt neclasificate, cuprind date cu caracter personal, iar în conformitate cu prevederile art. 12 lit. d din Legea nr. 544/2001 sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor”, motiv pentru care reclamantul a solicitat anonimizarea datelor cu caracter personal.

În acelaşi timp, Tribunalul Braşov, Secţia contencios administrativ a menţionat în sentinţa civilă nr. 2429/ CA din 16.05.2011: „prin pct. 3 din cerere, reclamantul a solicitat să i se comunice, cu claritate şi fără echivoc, ce fel de tipuri de documente conţine cercetarea administrativă, regimul juridic al acestora, cu indicarea, pentru fiecare tip de documente: gradul exact de clasificare şi legislaţia pe baza căreia le-a fost atribuit gradul respectiv de clasificare.”

Ulterior, printr-o nouă cerere înregistrată la nr. 26.704 din 25.05.2011, aţi solicitat ca IPJ Covasna să vă pună la dispoziţie documentele din cercetarea administrativă, cu anonimizarea datelor cu caracter personal.

La această solicitare, IPJ Covasna v-a comunicat în data de 1.06.2011 că informaţiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, potrivit art. 12 pct. 1 lit. a din Legea nr. 544 din 2001, care prevede că se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor „ informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii”.

Această modificare a regimului juridic al documentelor solicitate s-a produs în urma exercitării atribuţiilor de serviciu de către poliţistul desemnat la conducerea Biroului Inspecţie Internă din cadrul IPJ Covasna, care a reevaluat nivelul de acces al documentelor produse la nivelul biroului şi, în temeiul prevederilor:

  • pct. 2 alin. 2, ultima teză, din anexa 1 la O.M.A.I. nr. 389 din 17.02.2003 „ ...Emitentul poate declasifica sau reclasifica documentul în cauză comunicând acest lucru celorlalţi deţinători.” ;

  • art. 11 din H.G. nr. 585 din 13.06.2002 „ Şeful ierarhic al emitentului are obligaţia să verifice dacă informaţiile au fost clasificate corect şi să ia măsuri în consecinţă, când constată că au fost atribuite niveluri de secretizare necorespunzătoare.” şi

  • pct. 17 din anexa O.M.A.I. 66 din 23.04.2009. care prevede că sunt secrete de serviciu "Informaţiile rezultate în urma efectuării actelor premergătoare, a urmăririi penale, a cercetărilor administrative/disciplinare, controalelor, inspecţiilor şi a verificărilor efectuate în cadrul instituţiilor/structurilor M.A,I., a căror divulgare este de natură a determina prejudicii Ministerului Administraţiei şi Internelor”, printr-un raport motivat din data de 30.05.2011, a propus ca toate documentele întocmite în cadrul cercetărilor administrative să fie clasificate ca „secrete de serviciu”.

Propunerea a fost susţinută şi de structura de securitate din cadrul IPJ Covasna şi aprobată de conducerea inspectoratului.

Aşadar, şi documentele întocmite în dosarul de cercetare administrativă la care face referire reclamantul, au fost reclasificate „secret de serviciu”. Prin urmare, informaţiile conţinute de aceste documente sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor.

Comisia de analiză consideră că răspunsurile date de IPJ Covasna sunt justificate, informaţiile solicitate de dumneavoastră nefiind de interes public.

 

Cu stimă,

ȘEFUL INSPECTORATULUI

Comisar-șef de poliție

Dr. Ioan Aron

******************************************

 Către Tribunalul Braşov, Secţia comercială şi de contencios administrativ

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, C.I. seria BV191582, CNP 1700513152065, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99, jud. Brașov, cod poștal 505100, adresă de e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , tel. 0742.169037, în baza legii nr. 544/2004 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Formulez prezenta cerere împotriva INSPECTORATULUI JUDEŢEAN DE POLIŢIE COVASNA, Str. Cesar Bolliac, nr. 5, mun. Sfântu Gheorghe, cod poștal 520009, județul Covasna, telefon centrală 0267.307.400, Telefon cabinet: 0267/307.401, Fax: 0267/313.408 având ca obiect „refuz soluţionare cerere" și solicit onoratei instanțe să oblige pârâtul la declasificarea informațiilor solicitate și pentru încălcarea drepturilor mele prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor omului la art.6 alin.1, dreptul la un proces echitabil, pentru încălcarea condițiilor de previzibilitate și accesibilitate să dispuneți acordarea unor daune morale în cuantum de 4500 lei.

Motivele pentru care mă adresez onoratei instanţe sunt determinate de următoarea situaţie, în fapt:

La data de 12 iulie 2011 m-am adresat în scris către IPJ Covasna solicitând declasificarea tuturor actelor clasificate efectuate în procedura de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă IPJ Covasna, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr.837/R/2009 a Curții de Apel Brașov. Am solicitat să se urmeze procedura de declasificare conform prevederilor prevăzute de art.20 alin1 lit.b din Anexa H.G. nr. 585 din 13.06.2002, pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și cu aplicarea art.19 lit.c din legea 182/2002. Această cerere a fost înregistrată la IPJ Covasna  sub nr. 32.208/18.07.2011.

La data de 18 august 2011 am primit prin poștă adresa nr. 32208 din 12.08.2011 prin care se refuză în mod tacit a se da curs solicitării trimisă la 12 iulie 2011 și care a fost înregistrată de IPJ Covasna sub nr. 32.208/18.07.2011.

La data de 19 august 2011 am formulat o plângere prealabilă conform legii 554/2004 a contenciosului administrativ unde la  art. 7. - (1) se specifică că ”Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia”, prin prezenta adresă și am solicitat declasificarea tuturor actelor clasificate efectuate în procedura de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă IPJ Covasna, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr.837/R/2009 a Curții de Apel Brașov, solicitând ca IPJ Covasna să urmeze procedura de declasificare conform prevederilor prevăzute de art.20 alin1 lit.b din Anexa H.G. nr. 585 din 13.06.2002, pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și cu aplicarea art.19 lit.c din legea 182/2002. Această plângere prealabilă a fost înregistrată la IPJ Covasna sub nr. 26.708 în data de 23.08.2011.

La data de 01 septembrie 2011 am primit prin e-mail adresa nr. 26.708 din 31.08.2011 prin care IPJ Covasna refuză în mod tacit să demareze procedura de declasificare motivând că în urma verificărilor efectuate, o comisie a stabilit că prin adresa nr. 32.069 din 15.03.2011, s-a comunicat lui Agache Aurel Dionisie că „ în ceea ce priveşte tipul de documente cuprinse în dosarul de cercetare administrativă la care vă referiţi, acestea sunt neclasificate, cuprind date cu caracter personal, iar în conformitate cu prevederile art. 12 lit. d din Legea nr. 544/2001 sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor”, motiv pentru care reclamantul a solicitat anonimizarea datelor cu caracter personal. În acelaşi timp, Tribunalul Braşov, Secţia contencios administrativ a menţionat în sentinţa civilă nr. 2429/ CA din 16.05.2011: „prin pct. 3 din cerere, reclamantul a solicitat să i se comunice, cu claritate şi fără echivoc, ce fel de tipuri de documente conţine cercetarea administrativă, regimul juridic al acestora, cu indicarea, pentru fiecare tip de documente: gradul exact de clasificare şi legislaţia pe baza căreia le-a fost atribuit gradul respectiv de clasificare.” Ulterior, printr-o nouă cerere înregistrată la nr. 26.704 din 25.05.2011, Agache Aurel Dionisie a solicitat ca IPJ Covasna să pună la dispoziţie documentele din cercetarea administrativă, cu anonimizarea datelor cu caracter personal. La această solicitare, IPJ Covasna a comunicat lui Agache Aurel Dionisie în data de 1.06.2011 că informaţiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, potrivit art. 12 pct. 1 lit. a din Legea nr. 544 din 2001, care prevede că se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor „ informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii”. Această modificare a regimului juridic al documentelor solicitate s-a produs în urma exercitării atribuţiilor de serviciu de către poliţistul desemnat la conducerea Biroului Inspecţie Internă din cadrul IPJ Covasna, care a reevaluat nivelul de acces al documentelor produse la nivelul biroului şi, în temeiul prevederilor:

Ø                pct. 2 alin. 2, ultima teză, din anexa 1 la O.M.A.I. nr. 389 din 17.02.2003

„ ...Emitentul poate declasifica sau reclasifica documentul în cauză comunicând acest lucru celorlalţi deţinători.” ;

Ø    art. 11 din H.G. nr. 585 din 13.06.2002 „ Şeful ierarhic al emitentului are obligaţia să verifice dacă informaţiile au fost clasificate corect şi să ia măsuri în consecinţă, când constată că au fost atribuite niveluri de secretizare necorespunzătoare.” şi

Ø    pct. 17 din anexa O.M.A.I. 66 din 23.04.2009. care prevede că sunt secrete de serviciu "Informaţiile rezultate în urma efectuării actelor premergătoare, a urmăririi penale, a cercetărilor administrative/disciplinare, controalelor, inspecţiilor şi a verificărilor efectuate în cadrul instituţiilor/structurilor M.A,I., a căror divulgare este de natură a determina prejudicii Ministerului Administraţiei şi Internelor”, printr-un raport motivat din data de 30.05.2011, a propus ca toate documentele întocmite în cadrul cercetărilor administrative să fie clasificate ca „secrete de serviciu”.

Din adresa nr. 26.708 din 31.08.2011 a IPJ Covasna reiese în mod indirect că mi-a fost refuzată soluționarea de declasificare a documentelor care fac obiectul litigiului cu IPJ Covasna.

În drept:

 Legea 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Punct de vedere bazat pe lucrarea „- ACCESUL LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC - GHID TEORETIC ŞI PRACTIC PENTRU JUDECĂTORI (http://www.abanet.org/rol/publications/romania_foi_seminars_06.2005_short_rom.pdf).

Examinând textele Legii 182/2002 care se referă la «secretul de serviciu» constatăm că acestea sunt contradictorii.

Astfel, articolul 15 paragraful (b) defineşte informaţiile clasificate ca «informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care … trebuie să fie protejate.». În continuare, paragraful (c) indică clasele de secretizare: «secrete de stat şi secrete de serviciu». Din aceste două paragrafe rezultă că«secretele de serviciu» fac parte din «informaţiile clasificate», definite ca informaţiile de interes pentru siguranţa naţională. Mergând însă mai departe, constatăm că, în timp ce paragraful (d) defineşte secretele de stat, în mod firesc, în strânsă legătură cu siguranţa naţională, paragraful (e) defineşte secretele de serviciu ca fiind «informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat». Nimic din definiţia secretelor de serviciu nu conduce spre ideea de siguranţă naţională. În timp ce această constatare este perfect logică, indicaţia privind clasele de secretizare – informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu, conform paragrafului (c) al articolului 15 - apare ilogică, nejustificată şi nefundamentată de scopul declarat al acestei legi, acela de a proteja siguranţa naţională, atât timp cât secretele de serviciu nu au nici o legătură cu siguranţa naţională, conform definiţiei oferite chiar de lege.

Legea 182/2002 nu prevede posibilitatea/obligaţia publicării, de către deţinătorii de informaţii, a listelor categoriilor de secrete (nu a informaţiilor ca atare). Listele categoriilor de secrete trebuie să fie publice, pentru că altfel legea nu îndeplineşte cerinţa previzibilităţii, iar persoanele, inclusiv cele care doresc să obţină informaţii, nu-şi pot adapta comportamentul prevederilor legale şi nu ştiu care sunt categoriile de informaţii exceptate de la liberul acces garantat prin Legea 544/2001.

Exerciţiul dreptului de acces la informaţii este substanţial restrâns şi de lipsa obligaţiei autorităţilor şi instituţiilor publice deţinătoare de informaţii clasificate de a reexamina periodic, la un interval precis, nivelurile de secretizare. Articolul 24 paragraful 10 al Legii 182/2002 se referă la declasificarea sau schimbarea nivelului de clasificare a unor informaţii, fără a obliga însă deţinătorii de informaţii clasificate la o revizuirea periodică în acest scop. În plus, aducerea la cunoştinţa publicului a unei informaţii declasificate permite şi controlul public, inclusiv prin cereri formulate pe baza Legii 544/2001, asupra clasificării iniţiale, ca secretă, a informaţiei respective.

· HOTĂRÂREA nr. 781 din 25 iulie 2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.

HG nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu care stipulează la art. 1 că: Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, se aplică în mod corespunzător şi informaţiilor secrete de serviciu în ceea ce priveşte:

a) clasificarea, declasificarea şi măsurile minime de protecţie;

b) regulile generale de evidenţă, întocmire, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere şi distrugere;

Pe de altă parte informaţiile considerate secret de serviciu se declasifică dacă:

- termenul de clasificare a expirat;

- dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare.

· HOTĂRÂRE nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România.

Conform art. 24 din HG 585/2002, informaţiile secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităţilor care le-au emis, prin scoaterea de pe listele cu informaţii secrete de serviciu, care vor fi analizate ori de câte ori este necesar

Art. 15 lit. e din Legea nr.182/2002 defineşte informaţiile secrete de serviciu ca fiind doar acele "informaţii a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat".

Pe de o parte, nici o persoană de bună credinţă nu ar putea indica ce înseamnă «de natură să», care este standardul de pericol impus de această formulare. Pe de altă parte, dacă ţinem cont că expresia în discuţie este preluată din legislaţia existentă în timpul dictaturii comuniste, există riscul unei interpretări similare celei de atunci, în sensul existenţei unui real pericol. Aceasta ar conduce, evident, la decizii discreţionare, nemotivate şi necontrolabile, de tipul: ceva este de natură să producă daune. Daunele nu s-au produs, poate nici nu se vor produce vreodată, poate nici nu există condiţiile producerii lor, oricum nu se motivează existenţa unor condiţii prielnice producerii daunelor. Pe baza unei astfel de interpretări, informaţiile pot fi scoase din sfera publică fără nici o motivaţie. Ministerul Administraţiei şi Internelor în măsura în care refuză să declasifice o informaţie solicitată de un petent trebuie să justifice într-un mod concret această măsură, pentru că acum trăim într-o societate care ar trebui să se caracterizeze prin controlul public asupra statului şi nu invers, aşa cum am experimentat în dictatură.

Este evident că dacă nu se constată încălcări ale drepturilor omului, nici nu se pune problema producerii de prejudicii unei persoane juridice.

În cazul în care se constată că au existat încălcări ale drepturilor omului, "divulgarea" acestora nu va determina prejudicii persoanelor juridice implicate, existenţa acestora antrenând, conform legii, răspunderea persoanelor fizice şi juridice vinovate.

Nu se poate pune semnul egalităţii între tragerea la răspundere în condiţiile legii, a celor vinovaţi şi producerea de prejudicii persoanelor juridice implicate, persoane juridice obligate să vegheze la respectarea drepturilor omului prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Nu poate sa constituie "prejudiciu" în sensul art.15 lit. e din Legea nr .182/2002 antrenarea răspunderii juridice a celor vinovaţi de încălcarea legii: persoana juridică şi prepuşii ei.

Nimeni nu poate fi considerat prejudiciat dacă este obligat să respecte legea şi dacă e tras la răspundere când o încalcă.

Aplicarea legii nu poate produce prejudicii pentru nimeni. Un "prejudiciu" nu poate fi produs decât printr-un rapt ilicit (orice definiţie a prejudiciului prevede că acesta se produce printr-un rapt ilicit). Ori, o eventuală tragere la răspundere a celor care au încălcat legea nu poate constitui un rapt ilicit, deci cauzator de prejudicii.

Legea 182/2002 permite practic Ministerului Administraţiei şi Internelor să se sustragă în totalitate de la controlul public, sub argumentul protecţiei informaţiilor secret de serviciu.

Puterea discreţionară acordată Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi lipsa oricăror garanţii împotriva arbitrariului au consecinţe nefaste asupra dreptului unei persoane la informaţiile care o privesc şi, în egală măsură, asupra dreptului de acces la informaţiile de interes public. Aşa cum Curtea Europeană a Drepturilor Omului a argumentat, “pericolul arbitrariului apare cu o deosebită claritate atunci când o autoritate îşi exercită în secret atribuţiile.” (paragraful 55 din cauza Rotaru împotriva României )

Potrivit dispozițiilor art. 2 al. 1 din Leg. 182/2002, „dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege."

Art. 15 din același act normativ definește informațiile clasificate ca fiind „informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate"; de asemenea, informații secrete de serviciu sunt informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.

Potrivit dispozițiilor art. 31, „ informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului" iar art. 33 interzice „clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției." Legea mai prevede că accesul la informații secret de serviciu se face numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului National al Informațiilor Secrete de Stat.

Dispozițiile art. 24 din HG 585/2002 prevăd că informațiile secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis, prin scoaterea de pe listele prevăzute la art. 8, care vor fi reanalizate ori de câte ori este necesar iar dispozițiile art. 8 prevăd că "în listele cu informații secrete de serviciu vor fi incluse informațiile care se referă la activitatea unității și care, fără a constitui, în înțelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decât de persoanele cărora le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul unității."

Acesta este cadrul legal existent în România referitor la informațiile secret de serviciu, iar în baza acestui cadru legal, IPJ Covasna poate să declasifice informațiile din procedura de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă IPJ Covasna, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr.837/R/2009 a Curții de Apel Brașov urmând procedura de declasificare conform prevederilor prevăzute de art.20 alin1 lit.b din Anexa H.G. nr. 585 din 13.06.2002, pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și cu aplicarea art.19 lit.c din legea 182/2002.

Cu privire la ordinele MAI menționate de IPJ Covasna și care au stat la baza clasificării documentelor respective fac mențiunea că O.M.A.I. nr. 389 din 17.02.2003 și O.M.A.I. 66 din 23.04.2009 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României astfel că nu îndeplinesc condiţia de previzibilitate şi accesibilitate, impusă de jurisprudenţa CEDO pentru garantarea dreptului la un proces echitabil. Aș dori să fac sublinierea că la o precedentă procedură de declasificare Tribunalul Brașov a statuat la data de 02.02.2009 prin sentința civilă nr. 99/CA în dosarul 2840/62/2008 referitor la condițiile sus menționate că: ”Deşi pârâtul (IPJ Covasna) face referire la Ordinele S/389/2003 şi 300/2004, instanţa constată că aceste ordine nu au fost niciodată publicate în Monitorul Oficial, aşa încât nu îndeplinesc condiţia de previzibilitate şi accesibilitate, impusă de jurisprudenţa CEDO pentru garantarea dreptului la un proces echitabil.”

Divulgarea informațiile cuprinse în cercetarea administrativă nu este de natură a aduce prejudicii Ministerului Administrației și Internelor întrucât se referă la o cercetare administrativă declanșată la solicitarea lui Agache Aurel Dionisie adresată IGPR la data de 14 aprilie 2010. IGPR a concluzionat că, întrucât, I.P.J. Covasna, prin emiterea dispoziției de plată nr. 130/09.04.2010, a achitat către subsemnatul suma de 3.000 lei, cu titlu de daune morale, aceasta constituie o „ pagubă " a cărei recuperare se impune în cazul care se va stabili vinovăția unor persoane și vor fi întrunite și celelalte condiții ale răspunderii materiale, în cadrul procedurii de cercetare administrativă, desfășurată în conformitate cu prevederile O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

În speță, fiind în discuție o pagubă produsă bugetului I.P.J. Covasna, obligația inițierii și efectuării procedurii cercetării administrative îi revine acestei unități, potrivit art. 22 alin. (1) din O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, ”Comandantul sau șeful unității care a constatat sau a luat cunoștință de producerea unei pagube dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative ”.

În baza dispoziției de zi pe unitate nr. 88/02 din 04.05.2010 șeful IPJ Covasna a dispus constituirea unei comisii care în perioada 05.05.2010-27.05.2010 a efectuat cercetarea administrativă, având ca obiect stabilirea împrejurărilor în care s-a produs paguba, urmare a plății daunelor morale și dacă există funcționari responsabili de producerea ei. Această comisie a ajuns la concluzia că întârzierea comunicării datelor solicitate de către subsemnatul (adică a dosarului personal al tatălui meu) și faptul că IPJ Covasna nu a declanșat din proprie inițiativă procedura de declasificare a informațiilor solicitate decât  după ce a fost obligat prin sentință, au fost determinate de  existența ordinelor MAI S/389/2003 și S/300/2004 care limitau accesul la dosarul personal la nivelul titularului și interziceau accesul la acesta al altor persoane sau moștenitori. Nici un funcționar din cadrul IPJ Covasna nu avea la cunoștință de faptul că aceste ordine nu îndeplineau condiția de previzibilitate și de accesibilitate, impusă de jurisprudența CEDO pentru garantarea dreptului la un proces echitabil.

Subsemnatul, în calitate de victimă a abuzurilor funcționarilor publici din cadrul IPJ Covasna, abuzuri constatate de instanțele de judecată și pentru a căror reparație morală s-au dictat daune morale, după luarea la cunoștință a concluziilor (în cadrul unei proceduri tratată tergiversator și obstrucționist de către Biroul Control Intern sub oblăduirea noului șef IPJ Covasna), am ajuns la concluzia că cercetarea administrativă a fost un simulacru de cercetare administrativă. Chiar și luând în considerare faptul că – IPJ Covasna nu a declanșat procedura de declasificare a informațiilor solicitate de către reclamant prin cererea nr.2840/62/21.04.2008 decât după ce a fost obligat prin sentința civilă nr.99/CA/2009 a Tribunalului Brașov, acceptând motivația puerilă cum că ordinele MAI S/389/2003 și S/300/2004 limitau accesul la dosarul personal, totuși este absurd și ilogic să pretinzi că  tot în baza ordinelor  MAI S/389/2003 și S/300/2004 care limitau accesul la dosarul personal, IPJ Covasna nu a respectat (nota bene; după procedura de declasificare), prevederile legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (în special art.7).  și tot absurd și ilogic este să pretinzi că  tot în baza ordinelor  MAI S/389/2003 și S/300/2004 care limitau accesul la dosarul personal subsemnatul am  întâmpinat dificultăți la punerea în executare a hotărârii judecătorești de natură a afecta încrederea mea în instituțiile statului.

Era firesc ca în calitate de victimă a abuzurilor funcționarilor publici din cadrul IPJ Covasna, abuzuri constatate de instanțele de judecată dar neluate în seamă de către comisia de cercetare administrativă să fiu direct interesat și să încerc să accesez informația pentru a putea vedea mecanismul și faptele care au fost luate în considerare de către comisia respectivă (chiar și anonimizat, pentru a se respecta protejarea datelor cu caracter personal).

 Faptul că IPJ Covasna la data de 04.11.2011 îmi comunică că există informații clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice iar la data de 15 martie 2011 îmi comunică că documentele nu sunt clasificate, după care la data de 01 iunie 2011 și 30 iunie 2011 revine din nou la varianta că există informații clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, arată cu certitudine faptul că IPJ Covasna m-a indus în eroare cu scopul de a tergiversa și obstrucționa accesul la informațiile cuprinse în cercetarea administrativă respectivă. Când am cerut declasificarea documentelor clasificate mi s-a răspuns că respectivele documente nu sunt clasificate. Când cer acces la documentele respective mi se comunică faptul că sunt clasificate. IPJ Covasna manipulează informația în funcție de solicitarea mea astfel încât de fiecare dată să poată da un răspuns negativ sau să evite o procedură administrativă ce ar face ca documentele respective să fie comunicate subsemnatului.

IPJ Covasna a exercitat în mod abuziv prerogativele sale cu privire la accesul la informație și manipularea informației respective. Prin acest abuz de drept a deturnat dreptul la clasificare a unor informații de la finalitatea sociala pentru care el a fost constituit și garantat cauzându-mi astfel un prejudiciu moral, pentru-că nu există nici un element justificativ ca într-un interval atât de scurt și în timpul unei proceduri în contencios administrativ să se procedeze la declasificarea și ulterior ”reclasificarea” ca și secret de serviciu a unor documente solicitate de un petent decât motivul de a tergiversa și obstrucționa accesul la niște informații.

Sunt conştient de faptul că prejudiciul în discuţie, neavând conţinut economic, nu poate fi evaluat în bani, dar mă bazez pe faptul că dumneavoastră, onorată instanţă sunteţi în măsură, în raport de evaluarea pe care o veţi face în raport de consecinţele suferite de subsemnatul, aşa cum au fost ele expuse mai sus, să apreciaţi o anumită suma globală care să completeze prejudiciul moral cauzat.

Curtea Supremă de Justiție (actuala Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie) a decis: „Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral, este de reţinut că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare. În acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileşte, prin apreciere, urmare aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cel în cauză în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei erorii judiciare” - Completul de 9 judecători, decizia nr.89 din 9 iunie 2003.

Luând în considerare încălcările drepturilor mele, faptul că IPJ Covasna refuză să declasifice informațiile respective, informații care au fost clasificate având la bază ordine MAI care nu îndeplinesc condiţia de previzibilitate şi accesibilitate, impusă de jurisprudenţa CEDO pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, solicitarea de daune morale este firească și justă.

 

Cu stimă

Agache Aurel Dionisie

26 septembrie 2011                                

**************************

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR Ex. Nr .2 . NR35637/19.01.2012

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI 

C O V A S N A

COMPARTIMENT JURIDIC

Operator date cu caracter personal -4392

CĂTRE,

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

SI FISCAL

Sala T4

Referitor : Dosar nr. 12152/62/2011

Termen : 23 ianuarie 2012

 

DOMNULE PREŞEDINTE

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna, cu sediul în mun. Sfântu Gheorghe, str. Korosi Csoma Sandor, nr. 16, judeţ Covasna,

în calitate de parat , în cauza dosar de mai sus , având ca obiect refuz soluţionare

cerere,

prin reprezentanţii săi legali , în temeiul art. 115 şi următoarele din C. proc. civ., formulăm prezenta

 

ÎNTÂMPINARE

la cererea de chemare în judecată pe calea contenciosului administrativ, formulată de reclamantul Agache Aurel Dionisie, cu rugămintea, ca prin hotărârea ce o veți pronunţa, să respingeţi acţiunea ca netemeinică și nelegală, pentru următoarele

MOTIVE:

În fapt, urmare a Deciziei 827/R din 02.12.2009, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. 5963/62/2009, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna a achitat reclamantului suma de 3000 lei cu titlul de daune morale pentru , cităm, " suferinţele reclamantului determinate de faptul că intimata nu a răspuns cu promptitudine şi cu respectarea legilor în vigoare la solicitarea acestuia. în speţă, intimatul nu a declanşat procedura de declasificare a informaţiilor solicitate de către reclamant prin cererea nr. 2840/21.04.2008, decât după ce a fost obligat prin sentinţa civilă nr. 99/CA/2009 a Tribunalului Braşov.”

La pronunţarea acestei sentinţe, nici instanţa de fond şi nici Curtea de Apel Braşov nu a ţinut cont de apărarea noastră care privea faptul că la data solicitărilor formulate de reclamant activitatea de personal a tuturor inspectoratelor de poliţie din ţară era reglementată prin Ordinele IGPR S/ 389/2003 şi 300/2004, care limitau accesul la dosarul personal al funcţionarilor unităţii la nivelul titularului dosarului şi interziceau accesul la acesta al altor persoane sau moştenitori.

În realitate, aceste două ordine au constituit singurul motiv pentru care la cererea reclamantului, I.P.J. Covasna nu a declanşat procedura de declasificare a informaţiilor solicitate de reclamant, indicându-i-se prin răspunsul formulat în termen, să se adreseze instanţei de judecată, singura în măsură să decidă cu privire la legalitatea celor două ordine care interziceau accesul altor persoane la dosarul personal.

În această situaţie, rugăm onorata instanţă să constate că, în referire la solicitările reclamantului, I.P.J. Covasna a acţionat cu bună credinţă. Abia în cursul judecăţii, instanţa de fond a constatat că cele două ordine la care am făcut referire nu fuseseră publicate în M. Of. şi drept urmare nu îndeplineau condiţia de previzibilitate şi accesibilitate, culpă care nu poate fi reţinută în sarcina I.P.J. Covasna.

Acesta era şi este obligat în continuare să execute ordinele primite pe cale ierarhică de la I.G.P.R, ordine care se dau în temeiul şi cu respectarea legii.

Cu toate acestea, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Covasna a fost obligat de instanţele de recurs la plata către reclamant a sumei de 3000 lei, cu titlul de daune morale.

După executarea plăţii, inspectorul şef , în calitate de ordonator de credite, în baza dispoziţiilor de zi pe unitate nr. 88/04.05.2010 a dispus comisiei de cercetare administrativă efectuarea cercetării administrative, având ca temă stabilirea împrejurărilor în care s-a produs paguba şi să identifice funcţionarii care se fac responsabili de producerea ei. La finalizarea cercetărilor, comisia a stabilit starea de fapt descrisă mai sus şi a concluzionat că declanşarea procedurii de declasificare a informaţiilor din dosarul tatălui reclamantului nu a fost posibilă datorită celor două ordine în vigoare la acea dată şi că funcţionarii implicaţi în soluţionarea cererii reclamantului nu se fac vinovaţi şi nu sunt civilmente responsabili de producerea pagubei.

Rezultatul cercetării administrative l-a nemulţumit pe reclamant care, între timp, a adresat mai multe reclamaţii I.P.J. Covasna şi I.G.P.R. prin care cerea sancţionarea comisarului şef Cîmpeanu Comeliu, inspector şef la acea dată şi a consilierului juridic Aurel Păduraru pe care-i consideră responsabili de refuzul comunicării datelor solicitate.

Nemulţumit de rezultatul cercetării, reclamantul s-a adresat cu o nouă cerere I.P.J. Covasna solicitând să i se comunice în copie documentele care au stat la baza cercetării.

La această solicitare răspunsul a fost negativ, sens în care am avut în vedere dispoziţiile art. 12 pct. 1 lit. d) şi e) din Legea 544/2001,combinate cu dispoziţiile Legii 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Având în vedere acest refuz, reclamantul a iniţiat o nouă acţiune soluţionată de Tribunalul Braşov, în dosarul nr. 4043/62/2011 în care, prin Sentinţa Civilă nr. 2429/CA /16 mai 2011 instanţa de fond a dispus respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Recursul a fost admis în parte prin obligarea I.P.J. Covasna să comunice reclamantului indicele bugetar din care s-au plătit daunele.

Deşi iniţial neclasificate, între timp, având în vedere dispoziţiile Ordinului M.A.I. nr. 66/23.04.2009 pentru înlocuirea Anexei 2 la Ordinul M.I. nr. S/389/2003 pentru aprobarea

Ghidului de clasificare a informaţiilor în M.A.I. şi a Listei cu informaţii secrete de serviciu, s-a dispus clasificarea documentelor de cercetare administrativă ca secret de serviciu.

Astfel, potrivit pct. 17 din anexă, sunt clasificate secret de serviciu informaţiile rezultate în urma efectuării actelor premergătoare a urmăririi penale, cercetării administrative/disciplinare, controale...efectuate în cadrul instituţiilor /structurilor MAI, a căror divulgare este de natură a determina prejudicii M.A.I.

Această clasificare a fost comunicată şi reclamantului care a formulat mai multe cereri prin care solicită, în principal declasificarea şi comunicarea în copie a documentelor care au stat la baza cercetării administrative.

Onorată instanţă, vă rugăm să constataţi că de fapt această nouă acţiune pe care reclamantul înţelege să o formuleze, având ca obiect ” refuz soluţionare cerere” prin care solicită să ne obligaţi la declasificarea informaţiilor privind cercetarea administrativă, are de fapt acelaşi scop cu cea soluţionată în dosarul nr. 4043/62/2011, obţinerea documentelor privind cercetarea administrativă.

Ori, în această situaţie, considerăm că ar trebui să funcţioneze principiul autorităţii lucrului judecat.

Oricum, noi considerăm că prezenta acţiune este netemeinică şi nelegală. în acest sens avem în vedere următoarele:

Reclamantul nu face dovada unui interes legitim pentru care solicită declasificarea informaţiilor privind cercetarea administrativă. Simpla afirmaţie legată de interesul privind eficienţa cheltuirii banilor publici nu poate constitui o motivaţie reală în situaţia în care această sarcină este executată în permanenţă de ordonatorii de credite şi organele de control financiar specializate, atât la nivel local cât şi central. Ori reclamantul nu are calitatea şi pregătirea necesară pentru a se substitui acestor organe.

Mai mult, vă rugăm să constataţi că rezultatul cercetării administrative a fost comunicat atât petentului cât şi instanţelor care au soluţionat acţiunile anterioare demarate de reclamant, fapt care întăreşte şi mai mult concluzia că reclamantul nu poate face dovada unui interes legitim pentru a solicita declasificarea informaţiilor privind cercetarea administrativă. înclinăm să credem că scopul ascuns în care se face această solicitare este cel de răzbunare împotriva funcţionarilor pe care reclamantul îi consideră vinovaţi sau, nu în ultimă instanţă, interesul de a obţine noi daune morale, daune pe care nu uită să le solicite şi de această dată.

În altă ordine de idei, noi considerăm că documentele care au stat la baza cercetării administrative au caracter intern şi nu fac parte din categoria informaţiilor cu caracter public aşa cum sunt ele definite de Legea nr. 544/2001.

În sprijinul acestei susţineri vin dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d), c) şi f) din Legea 544/2001 care se referă la informaţiile cu privire la datele personale şi cele privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare şi informaţiile privind procedurile judiciare şi dispoziţiile Legii 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, vă rugăm să aveţi în vedere şi dispoziţiile din Anexa la Ordinul MAI nr. 66 din 23.04.2009 pentru înlocuirea Anexei nr. 2 la ordinul M.I. nr. S/389/2003 pentru aprobarea Ghidului de clasificare a informaţiilor în MAI, precum şi a listei cu informaţii secret de serviciu în MAI unde la pct. 17 sunt incluse în sfera documentelor secret de serviciu informaţiile rezultate în urma efectuării actelor premergătoare, a urmăririi penale, a cercetării administrative/disciplinare, controale inspecţii, etc.

În consecinţa, vă rugam sa respingeţi acţiunea în totalitate, ca netemeinică și nelegală.

Cu privire la daunele morale solicitate, considerăm că sunt neîntemeiate şi solicităm să respingeţi şi acest capăt de cerere.

 În dovedirea întâmpinării anexăm în copie SC nr. 2429/CA a Tribunalului Braşov şi dispozitivul Deciziei civile nr. 1622/R/10.08.2011 a Curţii de Apel Braşov (ecris).

Totodată solicităm ataşarea dosarului nr. 4043/62/2011 a Tribunalului Braşov la prezenta cauză, în susţinerea excepţiei autorităţii lucrului judecat.

În drept: art. 12 alin. (1) lit. d), c) şi f) din Legea 544/2001, dispoziţiile Legii 677/2001, dispoziţiile din Anexa la Ordinul MAI nr. 66 din 23.04.2009, a listei cu informaţii secret de serviciu în MAI pct. 17, dispoziţiile art. 12 pct. 1 lit. d) şi e) din Legea 544/2001 Depunem un exemplar în plus în vederea comunicării cu reclamantul.

În baza art. 242 alin.(2) din C.proc.civ. solicităm judecarea în lipsă .

ŞEF AL INSPECTORATULUI

Comisar-șef de poliție

Dr. ARON IOAN

 

CONSILIER JURIDIC

Scm. Lorincz-Sidon Ligia

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel