Procedura de recurs la Curtea de Apel Brașov împotriva sentinței nr. 2429/CA din 16 mai 2011 a tribunalului Brașov
Declasificare-acces informaţii dosar Agache - IPJ

 

Numãr unic dosar: 4043/62/2011
Înregistrat în data de: 22.06.2011
Obiect dosar: comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001)
Materia juridicã: Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual: Recurs
Părţi: AGACHE AUREL DIONISIE : Recurent
INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE COVASNA PRIN REPREZENTANT LEGAL : Intimat
CĂI DE ATAC:  
Tip acţiune Data declarare Cine declara
Recurs 26/05/2011 AGACHE AUREL DIONISIE
Pagina 1
TERMENE DE JUDECATÃ:  
Data Detalii
12/07/2011 Amână cauza
Solutie: Faţă de cererea de amânare formulată de intimatul pârât pentru lipsa de apărare, amână judecarea la data de 9.08.2011.
09/08/2011 Amână pronunţarea
Solutie: Amână pronun ţarea pentru data de 10.08.2011.
10/08/2011 Soluţionare
Solutie: decizia nr.1622/R LB. Admite în parte recursul declarat de reclamantul Agache Aurel Dionisie împotriva sentinţei civile nr 2429/CA/16.05.2011 pronunţată de Tribunalul Braşov – secţia comercială şi de contencios administrativ pe care o modifică în tot în sensul că: Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Agache Aurel Dionisie în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de poliţie al Judţului Covasna şi, în consecinţă: Obligă pârâtul să răspundă reclamantului la punctul 5 al cererii înregistrate sub nr 32012/18.01.2011 în sensul să precizeze articolul bugetar de la care s-a făcut plata sumei de 3000 lei reprezentând daune morale, conform deciziei civile nr 827/R/2.12.2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov. Respinge restul pretenţiilor.

****************************************************

Dosarul 4043/62/2011

 

Tribunalul Brașov, Secția de Contencios administrativ

25 mai 2011

 

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99, jud. Brașov, cod poștal 505100, adresă de e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , tel. 0742.169037 prin prezenta depun

Recurs

împotriva sentinței civile nr. 2429/CA din dosarul 4043/62/2011 care s-a aflat pe rolul Tribunalului Brașov, Secția comercială și de contencios.

Anexele la care voi face referire în prezentul recurs sunt anexele atașate la cererea de chemare în judecată din 17 martie 2011 înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr. 4043/62/11 la data de 21 martie 2011.

Cu toate că am pus la dispoziția onoratei instanțe toate documentele necesare pentru a se lua o decizie corectă, în sentința civilă nr. 2429/CA din dosarul 4043/62/2011 s-au comis o serie de greșeli și interpretări greșite a elementelor de fapt.

Astfel în sentința recurată se spune: « Instanța reține că, prin pct. 1, reclamantul a solicitat pârâtului să-i comunice care au fost măsurile disciplinare luate împotriva celui vinovat.

La această solicitare, prin adresa nr. 32012/14.02.2011 ( fila 12), pârâtul a comunicat reclamantului faptul că, în urma cercetărilor de către comisia de cercetare administrativă constituită la nivelul I.P.J. Covasna, în vederea stabilirii vinovăției/nevinovăției funcționarilor publici acuzați de întârzierea trimiterii dosarului de personal al tatălui reclamantului, aceasta a constatat nevinovăția funcționarilor publici cercetați. Așadar, atâta vreme cât nu s-a stabilit vinovăția unei persoane, nu existau informații cu privire la măsuri disciplinare (sancțiuni) luate împotriva acesteia. »

Interpretarea instanței de judecată nu este corectă întrucât nu este vorba de comunicarea măsurilor disciplinare luate împotriva unui funcționar public acuzat de întârzierea trimiterii dosarului de personal al tatălui meu.

Conform adresei IPJ Covasna nr. 154.238./26.08.2010 (anexa 13) Inspectoratul de Poliție al județului Covasna a tratat adresa din data de 06 august 2010 (Anexa 12) ca pe o cerere de acces la informații conform legii 544/2001, iar potrivit adresei IPJ Covasna nr. 154273/22.09.2010 (anexa 15) IPJ Covasna a tratat adresa mea din 01 septembrie 2010 (anexa 14) ca pe o reclamație administrativă conform legii 544/2001. Astfel la data de 22 septembrie 2010 conform adresei nr. 154273/22.09.2010 mi se aduce la cunoștință faptul că unele concluzii din cercetarea administrativă efectuată la nivelul IPJ Covasna mi-au fost comunicate «în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.» Respectiva prevedere precizează: « Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat. ».

Eu la data de 17 ianuarie 2011 (anexa 1) am solicitat Inspectoratului de Poliție Covasna menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat de încălcarea legii 544/2001, încălcare recunoscută de chiar instituția respectivă prin adresa 154273/22.09.2010. IPJ Covasna nu a răspuns solicitării mele nici după reclamația administrative din 22 ianuarie 2011, astfel că am fost obligat să mă adresez instanței competente.

În sentință recurată se spune: «Prin pct. 2 din cerere, reclamantul a solicitat să i se comunice concluziile cercetării administrative cu privire la aspectele precizate în Decizia nr. 837/R a Curții de Apel Brașov. Și la această solicitare, pârâtul, prin adresa menționată anterior a arătat că întârzierea răspunsului s-a datorat insuficienței fondurilor destinate în acest scop. »

Interpretarea instanței de judecată de la punctul 2 nu este corectă întrucât insuficiența fondurilor se referă doar la întârzierea răspunsului din adresa nr. 32012 din 14 februarie 2011 (anexa 2), pentru a se putea justifica în mod formal întârzierea răspunsului respective.

Dar în solicitarea mea de la punctul 2, prin adresa nr 154273/22.09.2010 chiar IPJ Covasna, prin comunicarea parțială a unor concluzii din procedura de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă instituției în cauză, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr. 837/R/2009 a Curții de Apel Brașov, a recunoscut caracterul public al acestora. Întrucât concluziile comunicate de IPJ Covasna s-au referit doar la aspectul întârzierii declasificării dosarului personal al tatălui meu menționat, am solicitat informații cu privire la celelalte două aspecte menționate în decizia Curții de Apel Brașov (încălcarea legii nr. 544/2001 și întâmpinarea de dificultăți la punerea în executare a unei hotărâri judecătorești), aspecte pentru care IPJ Covasna nu-mi comunicase nici o concluzie. Devreme ce IPJ Covasna nu a menționat în mod expres că aceste două aspecte nu au fost cercetate de comisia constituită la nivelul acestei instituții rezultă că există concluzii și în acest sens, fiind de la sine înțeles faptul că comisia respectivă a cercetat și aceste două aspecte pentru care de fapt și de drept au fost dictate daunele morale împotriva instituției respective. Faptul că IPJ Covasna nu mă informează în legătură cu acest aspect al problemei îmi creează temeri cu privire la seriozitatea cercetării administrative respective și îmi încalcă dreptul la accesibilitatea informației publice, drept prevăzut de legea internă și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Nici afirmația din sentința recurată conform căruia « Reclamantul invocă, în susținerea pct. 1, 2 și 3 din acțiune, dispozițiile art. 21 al. 3 din Leg. 544/2001.» nu este corectă întrucât am specificat în mod clar că mă refer doar la punctul 1 din cerere, deci nu este corectă nici aprecierea instanței de judecată cum că « Instanța constată că aceste dispoziții nu sunt incidente, reclamantul raportându-se, practic, la litigiul anterior purtat între părți și soluționat prin Decizia nr. 837/R a Curții de Apel Brașov. Faptul că în acel litigiu reclamantul a avut câștig de cauză nu însemna, automat, declanșarea unei cercetări disciplinare și sancționarea unui funcționar public. Dispozițiile art. 21 al. 3 citate mai sus sunt incidente atunci când în cadrul cercetării administrative ( deci cea făcută de autoritatea public solicitată) se constată că cererea formulată în baza Leg. 544/2001 era fondată. Or, nu în cadrul unei asemenea cercetări s-a constatat că cererea reclamantului era fondată, ci pe calea unei acțiuni în instanță. », întrucât referirea la dispozițiile art. 21 al. 3 din Leg. 544/2001 s-a făcut strict pentru punctul 1 așa cum s-a susținut mai sus. Pe cale de consecință toată logica juridică expusă de instanță în acest paragraf nu are fundament.

Cu privire la susținerea instanței de judecată cum că « reclamantul nu a solicitat comunicarea înscrisurilor, așa încât nu poate fi primită apărarea sa din cuprinsul motivării acțiunii, potrivit căreia datele personale puteau fi anonimizate. » aș dori doar să fac precizarea că la data de 06 august 2010 când am solicitat comunicarea înscrisurilor în xerocopie a tuturor actelor efectuate în procedura de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă IPJ Covasna, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr.837/R/2009 a Curții de Apel Brașov, IPJ Covasna m-a mințit și m-a indus în eroare prin adresa nr. 154.308 din 04.11.2011 (Anexa 17) comunicându-mi că « Documentele întocmite cu ocazia cercetării administrative, conform art. 5 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, nu sunt de interes public. De asemenea conform art. 12 alin. 1 lit. a și d din același act normativ conțin documente ce sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor» , iar la data de 15 martie 2011 (Anexa 5) îmi comunică că nu există documente clasificate arătând cu certitudine faptul că IPJ Covasna m-a indus în eroare cu scopul de a tergiversa și obstrucționa accesul la informațiile cuprinse în cercetarea administrativă respectivă.

IPJ Covasna a știut de la început că nu există documente clasificate în această procedură ci doar unele date cu caracter personal dar a mințit, gestionat și a manipulat această informație în așa fel încât eu să nu pot avea acces la documentele respective solicitate.

Cât privește « rezerva » prezentată de onorata instanță pentru pct. 5, cu privire la faptul că « nu rezultă care este interesul practic și personal urmărit de reclamant prin cererea cuprinsă la pct. 5 din petiția sa. », doresc să subliniez că orice persoană, fizică sau juridică, română sau străină poate cere informații de interes public (art. 20 din Norme). În forma actuală, Legea include și informațiile privind utilizarea banilor publici de către instituțiile publice, autoritățile publice și regiile autonome. Solicitantul nu trebuie să-și justifice, în nici un fel, cererea. Informațiile de interes public pot fi solicitate și de exemplu numai din « simplă curiozitate », întrucât accesul la astfel de informații este liber, ceea ce presupune că ele se află la dispoziția tuturor, iar instanța de judecată nu poate face o asemenea conexiune pentru a refuza accesul la o informație de interes public.

Luând în considerare motivele expuse în recursul de față vă solicit admiterea acestui recurs și în măsura în care considerați că IPJ Covasna mi-a încălcat drepturile să dispuneți și acordarea unor daune morale așa cum au fost ele precizate în cererea de la instanța de fond.

Consider că nu este de mirare că până și doamna judecător Mihaela Oltean a fost indusă în eroare de documentele întocmite de IPJ Covasna și care fac obiectul prezentei proceduri, întrucât această instituție publică în loc să prezinte un punct de vedere direct la obiect și în mod clar pentru ca petentul să știe în timp util cum să se raporteze la poziția acestei instituții publice, a ales să încalce dreptul persoanei de liber acces la informațiile de interes public (comunicarea informațiilor într-o formă inaccesibilă, neclară, vagă, incompletă, comunicare tardivă a informațiilor sau a refuzului, necomunicarea prelungirii termenului de la 10 la 30 zile și inducerea în eroare cu privire la clasificarea sau neclasificarea unor documente), și a făcut ca să se ajungă la situația de față.

Cu deosebită considerație

Agache Aurel Dionisie

**********************************

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR  Ex. Nr. 2

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI
COVASNA
COMPARTIMENT JURIDIC
Operator date cu caracter personal -4392

 NR. 35182/04.08.2011

 

CĂTRE,

CURTEA DE APEL BRAŞOV

B-dul Eroilor nr. 5 , judeţul Braşov

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Referitor : Dosar nr. 4043/62/2011.

Termen : 8 august 2011.

DOMNULE PREŞEDINTE

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna, cu sediul în mun. Sfântu Gheorghe, str. Korosi Csama Sandor, nr. 16, judeţ Covasna,

în calitate de intimata, în cauza dosar de mai sus , avand ca obiect recursul declarat de către recurentul Agache Aurel Dionisie împotriva sentintei civile nr. 2429/CA din 16 mai 2011, pronuntata de Tribunalul Braşov- secţia comerciala si de contencios administrativ, in dosarul nr. 4043/62/2011,

prin reprezentanţii săi legali, în temeiul art. 115 şi următoarele din C. proc. civ., formulăm prezenta

ÎNTÂMPINARE

Prin care solicitam respingerea recursului ca nefondat si menţinerea soluţiei instantei fondului ca fiind temeinica si legala, pentru urmatoarele

MOTIVE:

In fapt, incepand cu data de 09.01.2008 reclamantul s-a adresat cu mai multe cereri l.P.J. Covasna, solicitând in principal sa-I fie pus la dispoziţie, pentru studiu dosarul personal al tatalui sau , col p.m. Agache Aurel , ucis in localitatea Targu Secuiesc, in timpul evenimentelor din decembrie 1989. întrucât la data solicitării acestor date activitatea de personal in M.A.I. era reglementata de Ordinele S/389/2003 si S/300/2004 care limitau accesul la dosarul de cadre la persoana titularului, dupa mai multe răspunsuri care nu l-au multumit, I s-a recomandat sa se adreseze instantei de judecata, in masura sa oblige I.P.J. Covasna sa declasifice informaţiile cuprinse in dosarul tatalui si sa-1 puna la dispoziţia reclamantului pentru studiu.

Prin Sentinta publica nr. 99/CA din 02.02.2009 Tribunalul Braşov a dispus aceste masuri stabilind totodata ca ordinele MAI S/389/2003 si S/300/2004 nu au fost niciodata publicate in M.O. si drept urmare nu indeplinesc condiţiile de previzibilitate si accesibilitate impuse de jurisprudenta CEDO pentru garantarea dreptului la un proces echitabil. Dupa ramanerea definitiva a acestei hotarari reclamantul a avut acces la dosarul tatalui sau si a primit o copie a acestuia. Deoarece numele persoanelor care au întocmit actele din dosar au fost sterse, reclamantul a formulat din nou acţiune respinsa in prima instanta de Tribunalul Braşov dar admisa in parte de Curtea de Apel Braşov cu ocazia judecării recursului, prin Decizia nr. 827/R din 02.12.2009 prin care obliga I.P.J. Covasna la plata sumei de 3000 lei cu titlul de daune morale pentru suferinţele reclamantului, determinate de faptul ca I.P.J. Covasna nu a răspuns cu promptitudine si cu respectarea legilor in vigoare la solicitarea acestuia.

Dupa primirea sumei de 3000 lei reclamantul a adresat mai multe cereri I.G.P.R si I.P.J. Covasna solicitând cercetarea administrativa a fostului inspector sef Campeanu Cornel iu si a consilierului juridic Aurel Paduraru, funcţionari publici, pe care ii considera responsabili pentru suferinţele pricinuite lui ( avand in vedere comportamentul lor in perioada soluţionării cererilor sale), cat si pentru paguba suferita de bugetul I.P.J. Covasna.

In baza dispoziţiei de zi pe unitate nr. 88/02 din 04.05.2010 şeful I.P.J. Covasna a dispus constituirea unei comisii care in perioada 05.05.2010-27.05.2010 a efectuat cercetarea administrativa, avand ca obiect stabilirea împrejurărilor in care s-a produs paguba, urmare a plaţii daunelor morale si daca exista funcţionari responsabili de producerea ei. Concluzia comisiei a fost aceea ca intarzierea comunicării datelor solicitate de reclamant si faptul ca I.P.J. Covasna nu a declanşat din proprie initiativa procedura de declasificare a informaţiilor solicitate decât dupa ce a fost obligat prin sentinta, au fost determinate de existenta Ordinelor MAI S/389/2003 si S/300/2004 care limitau accesul la dosarul personal la nivelul titularului si interziceau accesul la acesta al altor persoane sau moştenitori. Nici un funcţionar din cadrul I.P.J. Covasna nu avea cunostinta de faptul ca aceste ordine nu îndeplineau condiţia de previzibilitate si accesibilitate. Abia dupa pronunţarea sentintei Tribunalului Braşov nr. 99/CA / 2009 aceştia au luat la cunostinta despre acest aspect. In aceasta situatie, va rugam sa constatati ca nu exista îndeplinite condiţii pentru instituirea răspunderii civile delictuale pentru motivele invocate, in sarcina nici unui funcţionar din I.P.J. Covasna, chiar daca in opinia reclamantului vinovaţi ar fi cei doi funcţionar nominalizaţi. Este posibil ca in timpul derulării evenimentelor aceştia sa fi avut o comportare mai acida fata de reclamant dar nu se aduc probe in sprijin si chiar daca ar fi adevarat acest fapt nu poate determina raspunderea lor materiala.

Nemultumit de rezultatul cercetării si de faptul ca nu i-au fost communicate in copie documentele întocmite cu aceasta ocazie, reclamantul a adresat o noua acţiune Tribunalului Braşov solicitând sa se constate ca informaţiile cerute prin petitia trimisa I.P.J. Covasna la data de 18.01.2011, la punctele 1), 2), 3) si 5) sunt de interes public solicitând ca paratul sa fie obligat sa i le comunice intr-un termen fixat de instanta si paratul sa-i plateasca daune morale.

Prin Sentinta civila nr. 2429/CA pronuntata in dosarul nr. 4043/62/2011 Tribunalul Braşov a dispus respingerea acţiunii ca neintemeiata, intrucat paratul a comunicat răspuns la solicitările formulate prin cererea adresata de reclamant la data de 18.01.2011.

împotriva acestei sentinte reclamantul a formulat recurs considerand-o netemeinica si nelegala. Invoca faptul ca cercetarea administrativa a fost superficiala si de aceea nu au fost gasiti funcţionari vinovaţi, ca ii este ingradit dreptul de acces la informaţii de interes public si prin faptul ca nu i s-a comunicat din ce fonduri i s-au plătit daunele morale, etc.

Onorata instanta, noi consideram si va rugam sa constatati ca sentinta civila nr. 2429/CA/16.05.2011 este temeinica si legala iar recursul formulat de reclamant impotriva acesteia este neintemeiat.

Astfel, obiectul cererii introductive de instanta a constat in solicitarea reclamantului de a i se comunica care au fost masurile disciplinare luate impotriva funcţionarilor vinovaţi de intarzierea in comunicarea datelor cerute , concluziile cercetării administrative cu privire la plata daunelor morale si documentele întocmite cu ocazia desfasurarii acesteia.

In situatia data, vina pentru faptul ca activitatea de personal era reglementata prin ordine care nu au fost niciodata publicate in M.Of. nu aparţine vreunui funcţionar din cadrul I.P.J. Covasna. Ori, va rugam sa constatati ca motivul pentru care funcţionarii acestei unitati nu au putut soluţiona operativ cererea reclamantului de declasificare a dosarului solicitat s-a datorat existentei celor doua ordine mentionate mai sus, in vigoare in perioada de referinţa. Dupa cum este bine cunoscut activitatea interna a inspectoratelor de politie este reglementata prin ordine si dispoziţii ale unitatii publice centrale, ierarhic superioare, elaborate intotdeauna in conformitate cu dispoziţiile legale in vigoare. Faptul ca cele doua ordine nu îndeplineau condiţia de previzibilitate si accesibilitate impusa de jurisprudenta CEDO a fost o scapare a acestei unitati, scapare care nu era cunoscuta de funcţionarii I.P.J. Covasna, iar potrivit unui vechi principiu militar, “in armata ordinele se executa nu se discuta”.

Este mai mult decât evident ca in aceasta situatie neexistand funcţionari vinovaţi nu au fost dispuse nici masuri de cercetare disciplinara ori masuri pentru recuperarea prejudiciului. Funcţionarii implicaţi au actionat in conformitate cu dispoziţiile acestor ordine recomandand reclamantului sa se adreseze instantei de judecata.

Având in vedere decizia Curţii de Apel , plata daunelor morale a ramas in sarcina I.P.J. Covasna, fiind achitata reclamantului din bugetul afectat acestuia.

Aceste concluzii rezultate din cercetarea administrativa au fost comunicate atat instantei cat si reclamantului. El insa se declara nemultumit si solicita acces la documentele de cercetare. Noi consideram ca aceste documente care conţin printre altele si date personale ale funcţionarilor verificaţi sunt acte interne ale institutiei si nu pot fi destinate publicitatii, neintrand sub incidenţa art. 5 din Legea nr. 544/2001. Invocam in acest sens dispoziţiile art. 2 lit. b) si c).

In consecinţa, actele de cercetare administrativa a unei abateri disciplinare solicitate de recurent nefacand parte din categoria informaţiilor de interes public, nu pot fi comunicate numanui. Acest fapt a retinut, in mod corect, si instanta fondului, statuand ca, documentele intocmite cu ocazia cercetării administrative nu sunt de interes public , fiind exceptate de la accesul liber al cetatenilor. Aceasta constatare a instantei este intarita de prevederile art. 12 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001 care dispune ca, se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor informaţiile privind procedura in timpul anchetei penale, administartive sau disciplinare, daca prin aceasta , se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala sau sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare.

Un lucru este cert: datele si actele cuprinse in dosarul de cercetare administrativ- disciplinara nu fac parte din categoria actelor de interes public.

In acest sens invocam, pe langa prevederea legala aratata mai sus, prevederile art. 4 din Ordinul Ministerului de Interne nr. 319/2002 privind mediatizarea datelor si informaţiilor de serviciu de către lucratorii Ministerului de Interne, data in aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001, conform caruia, accesul la informaţiile de interes public si comunicarea acestora se vor face cu respectarea drepturilor si libertăţilor constitutionale, astfel incat sa nu se incalce principiul de nevinovăţie , sa nu fie lezate demnitatea, viata particulara a persoanei, dreptul la propria imagine, masurile de protectie a tinerilor sau siguranţa naţionala.

Asa cum a constatat si instanta fondului, faptul ca recurentul a avut castig de cauza in acţiunea de declasificare a dosarului personal al tatalui sau, nu inseamna, in mod automat, declanşarea unei cercetări disciplinare si sancţionarea unui funcţionar public.

Având in vedere ca intarzierea soluţionării s-a datorat celor doua ordine si nu acţiunii voite sau culpei unui funcţionar , acesta nu mai dovedeşte un interes legal in solicitarea documentelor cercetării. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 544/2001 sunt incidente atunci cand, in cadrul cercetării administrative se constata ca reclamatia se dovedeşte întemeiata , caz in care, se va comunica atat informaţiile de interes public solicitate cat si sancţiunile disciplinare luate impotriva celui vinovat. Or, in cauza informaţiile au fost comunicate recurentului in baza sentintei de declasificare a datelor si nu in urma unei reclamaţii impotriva refuzului de a comunica in scris informaţiile de interes public.

In ceea ce priveşte natura informaţiilor cerute din dosarul de cercetare administrativa, va învederam ca, acestea au caracter de secret de serviciu, potrivit prevederilor art 15 lit. e) din Legea nr. 182 din 2002 privind protectia informaţiilor clasificate.

In conformitate cu prevederile art. 31 din acelaşi act normativ, informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de către conducătorul persoanei juridice astfel , potrivit pct. 17 din anexa O.M.A.I nr. 66 din 2002, sunt secrete de serviciu, informaţiile rezultate in urma efectuării actelor premergătoare, a urmăririi penale, a cercetării administrative/disciplinare, controalelor, inspecţiilor si a verificărilor efectuate a căror divulgare ar determina prejudicii Ministerului Administraţiei si Internelor.

Fata de cele de mai sus, consideram ca recursul este neîntemeiat si solicitam onoratei instante sa dispună respingerea acesteia si menţinerea ca temeinica si legala a sentintei civile nr. 2429/CA pronuntata de Tribunalul Braşov in dosarul nr. 4043/62/2011.

Depunem un exemplar in plus in vederea comunicării cu reclamantul.

In baza art. 242 alin.2 din C.proc.civ. solicitam judecarea in lipsa .

ŞEF AL INSPECTORATULUI

Comisar-șef de poliție

Dr. ARON IOAN

 

CONSILIER JURIDIC

Scm. Lorincz-Sidon Ligia

****************

 

Dosarul 4043/62/2011

Curtea de Apel Brașov, Secția de Contencios administrativ

Termen: 09 august 2011

 

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99, jud. Brașov, cod poștal 505100, adresă de e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , tel. 0742.169037 prin prezenta depun

Concluzii scrise

Luând în considerare următorul paragraf din sentința recurată « Prin pct. 3 din cerere reclamantul a solicitat să i se comunice, cu claritate și fără echivoc, ce fel de tipuri de documente conține cercetarea administrativă, regimul juridic al acestora, cu indicarea, pentru fiecare tip de documente: gradul exact de clasificare și legislația pe baza căreia le-a fost atribuit gradul respectiv de clasificare.

În privința acestei solicitări, pârâtul a arătat că documentele întocmite cu ocazia cercetării administrative nu sunt de interes public, având caracter intern și fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor. Ulterior, în cadrul contestației administrative, pârâtul a precizat că documentele cuprinse în dosarul de cercetare administrativă sunt neclasificate, dar cuprind date cu caracter personal iar, în cf. cu prevederile art. 12 lit. d din Leg. 544/2011 sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor (adresa nr. 32069/15.03.2010 - fila 16 dosar). » și a paragrafului « reclamantul nu a solicitat comunicarea înscrisurilor, așa încât nu poate fi primită apărarea sa din cuprinsul motivării acțiunii, potrivit căreia datele personale puteau fi anonimizate. » la data de 25 mai 2011, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, am trimis, prin poştă, către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna o solicitare de acces la informație prin care am cerut să mi se comunice, sub formă de xerocopie, a tuturor înscrisurilor care au făcut obiectul procedurii de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă IPJ Covasna, urmare a punerii în executare a sentinței civile nr.837/R/2009 a Curții de Apel Brașov, cu anonimizarea tuturor datelor cu caracter personal.

IPJ Covasna prin adresa 26.704 din 01.06.2011 mi-a comunicat că: « că informaţiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, potrivit art. 12 pct.1 lit a din Legea nr. 544 din 2001, care prevede că se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor „ informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii” » iar prin adresa nr. 26.706 din 30.06.2011 IPJ Covasna mi-a comunicat că: ” « ”răspunsurile date de IPJ Covasna sunt justificate, informaţiile solicitate de dumneavoastră nefiind de interes public.

În acelaşi timp, comisia constată că nici un poliţist din cadrul IPJ Covasna nu se face vinovat de reclasificarea documentelor.

Conform cadrului legal şi dispoziţional în vigoare, declasificarea sau reclasificarea unor documente este atributul şi obligaţia emitentului.” »

Până în prezent am cerut de trei ori declasificarea documentelor care fac obiectul prezentului litigiu cu IPJ Covasna:

  • La data 06 august 2010 m-am adresat IPJ Covasna pentru a mi se comunica rezultatele procedurii de cercetare administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă instituţiei în cauză, și am solicitat declanșarea procedurii de declasificare a documentele existente în cercetarea administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă instituţiei în cauză, urmare a punerii în executare a sentinţei civile nr.837/R/2009 a Curţii de Apel Braşov. (Solicitare rămasă fără răspuns)

  • La data de 22 februarie 2011 am solicitat declanșarea procedurii de declasificare a documentelor clasificate existente în cercetarea administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă instituţiei în cauză, urmare a punerii în executare a sentinţei civile nr.837/R/2009 a Curţii de Apel Braşov. (Solicitarea rămasă fără obiect deoarece la o dată neprecizată IPJ Covasna ar fi declasificat aceste informații).

Această cerere din 22 februarie 2011 de declasificare am făcut-o în paralel cu cererea de acces la informație. Răspunsul IPJ Covasna prin adresa nr. 32069 din 15 martie 2011, sub semnătura inspectorului şef al IPJ Covasna, comisar şef de poliţie Aron Ioan a fost că: « În ceea ce privește tipul de documente cuprinse în dosarul de cercetare administrativă la care vă referiți, acestea sunt neclasificate, ca acum să mă trezesc din nou că aceste documente ar fi ”reclasificate”.

  • La data de 12 iulie 2011 am solicitat declanșarea procedurii de declasificare a documentelor ”reclasificate” existente în cercetarea administrativă privind stabilirea răspunderii materiale pentru paguba produsă instituţiei în cauză, urmare a punerii în executare a sentinţei civile nr.837/R/2009 a Curţii de Apel Braşov.

Personal nu cunosc ca în vreo lege din România referitoare la chestiunea în litigiu să existe termenul de ”reclasificare” și deasemenea, prin articolul 33 din legea 182/2002 se precizează că este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.

Motivul principal pentru care am solicitat accesul la informațiile din procedura de cercetare administrativă este dat de faptul că concluziile comunicate de IPJ Covasna s-au referit doar la aspectul întârzierii declasificării dosarului personal al tatălui meu menționat, cu toate că am solicitat informații cu privire la celelalte două aspecte menționate în decizia Curții de Apel Brașov (încălcarea legii nr. 544/2001 și întâmpinarea de dificultăți la punerea în executare a unei hotărâri judecătorești), aspecte pentru care IPJ Covasna nu-mi comunicase nici o concluzie.

Prin întâmpinarea din 09 mai 2011 IPJ Covasna se prevalează de ceva numit de ei generic principiul ”ordinul prințului”, încercând să justifice cramponarea în ordine MAI deși aveau posibilitatea legală să declasifice dosarul personal al tatălui meu, declasificare făcută abia după ce au fost obligați de instanța de judecată competentă. Dar principiul ”ordinul prințului” (dealtfel neprecizat și nepublicat în Monitorul Oficial, deci nerespectând criteriile de accesibilitate și previzibilitate prevăzute de Convenția Europeană a drepturilor omului nu se poate aplica și în ceea ce privește celelalte aspecte precizate de sentința Curții de Apel Brașov (încălcarea legii nr. 544/2001 și întâmpinarea de dificultăți la punerea în executare a unei hotărâri judecătorești), unde funcționarii publici din IPJ Covasna au încălcat pur și simplu legea.

Onorată instanță,

Unde a respectat IPJ Covasna principiile accesibilității și previzibilității în această procedură de vreme ce mi se comunică la data de 04.11.2010 (adresa nr. 154.308) că informațiile sunt clasificate, la data de 15 martie 2011 (adresa nr. 32069) sunt neclasificate și în cele din urmă prin adresele 26.704 din 01.06.2011 și 26.706 din 30.06.2011 mi se comunică că ele sunt ”reclasificate”?

Aș cita și din ghidul juridic redactat de doamna Monica Macovei, fost ministru al justiției, și avocații Adriana Dăgăliţă și Dan Mihai. « Consecinţa este că nu persoana trebuie să dovedească dreptul său de liber acces la o informaţie de interes public (acesta este prevăzut expres de lege, în art. 1, ca principiu fundamental); dimpotrivă, de fiecare dată când refuză comunicarea oricărei informaţii de interes public, autoritatea/instituţia publică are obligaţia să facă dovada că acea informaţie este exceptată de la liberul acces potrivit art. 12 din lege.

Dacă nu face această dovadă (dovada nu se rezumă la o simplă afirmaţie) autoritatea/instituţia publică nu poate refuza, în mod legal, comunicarea informaţiei. »

Faptul că IPJ Covasna la data de 04.11.2011 îmi comunică că există informații clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice iar la data de 15 martie 2011 îmi comunică că documentele nu sunt clasificate, după care la data de 01 iunie 2011 și 30 iunie 2011 revine din nou la varianta că există informații clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, arată cu certitudine faptul că IPJ Covasna m-a indus în eroare cu scopul de a tergiversa și obstrucționa accesul la informațiile cuprinse în cercetarea administrativă respectivă. Când am cerut declasificarea documentelor clasificate mi s-a răspuns că respectivele documente nu sunt clasificate. Când cer acces la documentele respective mi se comunică faptul că sunt clasificate. IPJ Covasna manipulează informația în funcție de solicitarea mea astfel încât de fiecare dată să poată da un răspuns negativ sau să evite o procedură administrativă ce ar face ca documentele respective să fie comunicate subsemnatului.

IPJ Covasna a exercitat în mod abuziv prerogativele sale cu privire la accesul la informație și manipularea informației respective. Prin acest abuz de drept a deturnat dreptul la clasificare a unor informații de la finalitatea sociala pentru care el a fost constituit și garantat cauzându-mi astfel un prejudiciu moral, pentru-că nu există nici un element justificativ ca într-un interval atât de scurt și în timpul unei proceduri în contencios administrativ să se procedeze la declasificarea și ulterior ”reclasificarea” ca și secret de serviciu a unor documente solicitate de un petent decât motivul de a tergiversa și obstrucționa accesul la niște informații.

Documentele întocmite de IPJ Covasna și care fac obiectul prezentei proceduri, în loc să prezinte un punct de vedere direct la obiect și în mod clar pentru ca petentul să știe în timp util cum să se raporteze la poziția acestei instituții publice, a ales să încalce dreptul persoanei de liber acces la informațiile de interes public (comunicarea informațiilor într-o formă inaccesibilă, neclară, vagă, incompletă (adresa nr. 154.238./26.08.2010), comunicare tardivă a informațiilor sau a refuzului (adresa nr. 154273/22.09.2010), necomunicarea prelungirii termenului de la 10 la 30 zile și inducerea în eroare cu privire la clasificarea sau neclasificarea unor documente)

Consider că din perspectiva Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenței CEDO referitoare la articolul 6 aliniatul 1 al Convenţiei, expunerea faptelor şi succesiunea acestora precum şi modul în care IPJ Covasna a înţeles să se raporteze la solicitarea mea şi ţinând cont de suferinţele morale avute în această procedură, aveam dreptul la o reparaţie morală., Din sentinţa Tribunalului Braşov reiese că IPJ Covasna a acţionat în spiritul legii nr. 544/2001 pe când în realitate faptul că am fost obligat să mă adresez instanţei de judecată pentru a face posibil accesul la informaţii dovedeşte contrariul.

Cu deosebită considerație

Agache Aurel Dionisie

Anexe:

  1. Xerocopie după adresa nr. 26.704 din 01.06.2011

  2. Xerocopie după adresa nr. 26.706 din 30.06.2011

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel