Procedurile juridice interne grup Târgu Secuiesc - Revizuire-fond la Tribunalul Bucureşti

 

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A II - A PENALĂ

DOSAR NR. 37089/3/2009

SENTINȚA PENALĂ NR.124

Ședința publică din data de 15.02.2011

Tribunalul constituit din :

PREȘEDINTE : VASILĂȚEANU FLORENTINA

GREFIER: GHEORGHE SILVIA

 

Ministerul Public reprezentat de PROCUROR Alboiu Maria din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Pe rol judecarea cauzei penale având ca obiect cerere de revizuire formulată de petentul revizuient Paizs Octavian.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 08.02.2011, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezența hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 15.02.2011 când a pronunțat următoarea sentința penală:

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei penale de față:

Prin decizia penală nr.59/26.01.2009, pronunțată în dosarul nr. 10664/1/2007 de ICCJ - Completul de 9 judecători, s-a dispus admiterea cererii de revizuire formulată de Paizs Ferenc pentru condamnatul Paizs Octavian și s-a desființat în parte sentința penală nr.70/15.02.1999, pronunțată de Tribunalul București-Secția I-a Penală, decizia penală nr.544/18.11.1999 pronunțată de CAB -Secția I-a Penală și decizia penală nr.1603/26/.03.2001 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție -Secția Penală.

Prin aceeași decizie s-a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul Hejja Dezideriu Iuliu, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul Paizs Octavian cauza a fost trimisă pentru rejudecare Tribunalului București.

În considerentele hotărârii s-a reținut că Instanța Europeană a constatat încălcarea cerințelor art. 6 din Convenție cu privire la inculpatul Paizs Octavian, care nu a beneficiat de un proces echitabil și într-un termen rezonabil și cu privire la inculpatul Hejja Dezideriu Iuliu, în privința căruia s-a constatat că durata procedurii penale a fost excesivă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acordat acestora o reparație echitabilă, condamnând Statul Român să le plătească cu titlu de daune morale, suma de 4050 euro și respectiv suma de 1050 euro.

Înalta Curte de Casație și Justiție a mai reținut că pentru înlăturarea încălcării art.6 alin. 1 și 3 lit.d din Convenție, constatată prin hotărârea CEDO, în ceea ce îl privește pe revizuentul Paizs Octavian, este necesară administrarea de probatorii, ceea ce nu se poate realiza în fața completului de 9 judecători, astfel că în baza art 408/1 alin.11 lit.b din C.p.p. a admis cererea de revizuire a acestuia, a desființat în parte, numai în ceea ce-l privește pe inculpatul Paizs Octavian, hotărârile atacate și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului București, ca instanță de fond în fața căreia s-a produs încălcarea drepturilor, astfel cum s-a constatat prin hotărârea CEDO.

În considerentele deciziei sale Înalta Curte arată că în rejudecare se va proceda la reaudierea inculpatului Paizs Octavian și la administrarea tuturor probelor, astfel cum sunt arătate în hotărârea CEDO, în sensul că vor fi audiați nemijlocit de către instanță, atât martorii acuzării, cât și cei propuși în apărare, dându-se posibilitatea inculpatului de a se confrunta cu martorii audiați în prezența judecătorului, instanța de fond putând administra orice alte mijloace de probă pe care le consideră utile și concludente.

Ca atare, în urma acestei sesizări, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a II-a Penală prezenta cerere, având ca obiect revizuirea sentinței de condamnare a inculpatului Paizs Ferenc (corect - Paizs Octavian), instanța procedând la administrarea probatoriului.

În motivarea cererii sale, revizuientul susține că este nevinovat, motiv pentru care tribunalul a decis citarea martorilor de la urmărirea penală, care au dat declarații în fața procurorului referitor la inculpatul Paizs Ferenc (corect - Paizs Octavian), pentru a fi audiați nemijlocit de către instanța de judecată, tocmai în scopul de a da satisfacție cerințelor unui proces echitabil, conform prev. art 6 din Convenție, așa cum de altfel s-a și indicat în considerentele hotărârii Înaltei Curți.

În acest scop au fost citați, cu mandate de aducere, martorii Orban Andrei Alexandru, Pinti Hilda Szilvia, Vardo (fosta Kozma) Gizella, Lote Ludovic, Hosu Petru, Duka Eugeniu.

Instanța a solicitat Ministerului Justiției al Republicii Ungaria depistarea și audierea prin comisie rogatorie a martorilor Orban Andrei Alexandru, Pinti Hilda Szilvia și Vardo (fosta Kozma) Gizella, martori despre care s-a aflat că și-au stabilit domiciliul în Ungaria.

Răspunsul autorităților ungare a fost în sensul că Vardo (fosta Kozma) Gizela nu a putut fi găsită pentru a fi audiată de către autoritățile ungare competente, Orban Andrei Alexandru a decedat la data de 24 iunie 2008 la Budapesta, fiind înaintată și o copie a certificatului de deces, iar în privința martorei Pinti Hilda Szilvia a fost înaintată declarația luată de către autoritățile maghiare.

Din cuprinsul acesteia rezultă că martora nu l-a văzut pe cel mare l-a lovit pe maiorul de miliție, întrucât la momentul când a sosit ea la fața locului acolo se afla o mare mulțime și cel vătămat era întins pe pământ și acoperit. Din mulțime martora a aflat că cel vătămat a fost scos din mașina de salvare și așa a ajuns acolo unde se afla.

Martora apreciază ca moartea milițianului putea fi cauzată de lovituri, însă nu a văzut cine l-a lovit pe cel vătămat, ea încercând să îl ajute, astfel că i-a luat pulsul și s-a declarat foarte deranjată de brutalitatea și agresiunea văzute acolo.

Referitor la martorul Duka Eugeniu, din procesul verbal de executare a mandatului de aducere, rezultă că acesta este în Ungaria, la lucru, astfel că nu a putut fi audiat și nu se poate stabili data când va reveni la domiciliu ( vezi fila 138, 192 și 218 d.i).

Referitor la martorul Hosu Petru, din procesul verbal întocmit de poliția din municipiul Târgu Secuiesc, la data de 20.09.2010, rezultă că acesta a plecat la fiica sa, în Ungaria și nu se știe la ce adresă se află, iar apartamentul unde a locuit în România a fost vândut în anul 2006 numitului Sárkány János (vezi fila 120, 180,181 dup).

Referitor la martorul Lote Ludovic, din procesul verbal întocmit la data de 17.06.2010, de către poliția mun. Târgu Secuiesc, rezultă că acesta nu a putut fi contactat, deoarece se află internat de cca.2 ani la Spitalul de Psihiatrie din Târgu Secuiesc, cu diagnosticul „demență alcoolică”, fapt confirmat și de dr. Ercse din cadrul Spitalului Târgu Secuiesc (vezi fila 117 d.i.).

Pe parcursul procesului a decedat revizuentul Paizs Octavian, fiind introduși în cauză moștenitorii acestuia, pe latura civilă, respectiv Paizs Ferenc (fiu), Paisz Majos Margit (soția supraviețuitoare) și Pap Enikő (fiica), toți fiind citați în instanță, dar nesolicitând probe și neparticipând la proces.

În concluzie, instanța Tribunalului București, în rejudecarea cauzei, ca urmare a admiterii cererii de revizuire, în privința inculpatului Paizs Ferenc (corect - Paizs Octavian), a făcut aplicarea disp.art.327 alin.3 C.p.p. cu privire la majoritatea martorilor citați, deoarece în mod obiectiv, la acest moment, după 20 de ani de la data săvârșirii faptei, a fost imposibil de realizat indicația dată atât de Curtea Europeană de la Strassbourg, cât și de ICCJ, de a aduce în fața instanței nemijlocit spre a fi audiați și confruntați martorii și inculpatul Paizs Ferenc (corect - Paizs Octavian).

Dând eficiență declarațiilor date la urmărirea penală și în fața instanței de fond cu ocazia soluționării dosarului de către Tribunalul București, instanța constată că în mod corect s-a stabilit vinovăția inculpatului Paizs Ferenc (corect - Paizs Octavian), din probele administrate rezultând și participația sa la fapta de lovituri cauzatoare de moarte săvârșită asupra victimei Agache Aurel.

Astfel, la filele 60-62 dup se află declarațiile martorului Duka Eugeniu, care arată că printre alți agresori a mai reținut și pe un bărbat în halat alb, adică pe inculpatul Paizs Ferenc, care se afla la serviciu, respectiv la frizerie și ieșise în ținuta sa de lucru, adică în halat alb, să ia parte la evenimentele care se petreceau în centrul orașului.

De asemenea, la filele 53 - 55 dup se află declarația martorului Vardo Vilmos, care arată următoarele:

Am reușit să-l urc pe Agache în salvare, însă numiții Hejja Dezideriu și Paizs Ocsi -frizerul- l-au tras jos din salvare și lumea a continuat să îl lovească. Dintre agresori i-am remarcat pe cei doi, care l-au tras jos din salvare și au aplicat mai multe lovituri cu mâinile și picioarele..."

Și martora Kozma Gizella (în prezent Vardo), declară - filele 49,51 dup- că: „Atunci alte persoane au intervenit, au luat cheia din contact de la șofer și nu l-au lăsat să plece. Acesta a și fugit de acolo, abandonând în acel loc salvarea. Maiorul Agache din nou a fost scos din salvare de către numiții Hejja și Paizs, dar al căror prenume nu îl cunosc".

În aceeași declarație, dată în ziua de 4.12.1991, se menționează că, fiindu-i prezentate fotografii de la evidența populației, martora a indicat ca fiind prezenți la locul conflictului pe numitul Reiner Anton, împreună cu numiții Hejja și Paizs, care l-au tras din mașina-salvare, pe victima Agache Aurel (vezi fila 50 dup).

Din declarația martorului Lote Ludovic, dată în ziua de 25.03.1992, rezultă de asemenea participația inculpatului Paizs Ferenc (corect - Paizs Octavian) la agresiunile săvârșite asupra maiorului Agache Aurel, acesta arătând că: „De asemenea, pe trotuarul de lângă parc l-am zărit pe Vardo Vilmos Berde Bela - fotograful. De asemenea, la un moment dat a apărut și frizerul Paizs Octavian, fiind în halat alb...Am observat că numitul Paizs Octavian a stat de vorbă cu Hejja Dezideriu" (vezi filele 41-42 dup).

Din procesul verbal de confruntare efectuat de procuror în ziua de 24.03.1992, între martorul Orban Andrei Alexandru și inculpatul Paizs Octavian, rezultă că martorul îl cunoaște de ani de zile pe inculpat, arătând că îi este frizer și îl știa după poreclă, respectiv „Paizs Ocsi" (vezi fila 36-38 dup).

Totodată, arată despre acesta că pe data de 22.12.1989 l-a remarcat la locul unde s-a comis agresiunea împotriva victimei Agache Aurel; prezența acestuia a observat-o prima dată în momentul în care s-a oprit a doua salvare între cele două ronduri din fața farmaciei. Martorul arată că la un moment dat l-a observat pe Paizs Octavian că se afla împreună cu alte persoane pe partea stângă a autovehiculului, lângă cabina, pe partea în care se afla și șoferul. și pe partea dreaptă a salvării stăteau alte persoane, salvarea având toate ușile deschise. Din mulțime, martorul declară, că s-au auzit voci în sensul că Paizs Ocsi a scos cheia de la salvare (vezi 39-40 dup).

În concluzie, vinovăția inculpatului rezultă în mod indubitabil din probele care au fost prezentate și analizate mai sus, astfel încât instanța nu va da curs cererii revizuentului Paizs Octavian, cerere susținută prin intermediul fiul său, Paizs Ferenc, de achitare pe motivul invocat, al nevinovăției acestuia, deoarece sunt suficiente probe directe, care îl plasează pe inculpatul Paizs Octavian la locul săvârșirii faptei și având o contribuție esențială la producerea rezultatului socialmente periculos al infracțiunii prev. de art 183 C.p., ce a fost reținută în sarcina sa.

În esență, s-a reținut că la aflarea veștii despre fuga soților Ceaușescu, unii locuitori din orașul Târgu Secuiesc și din comunele apropiate, s-au deplasat spre centrul orașului, distrugând simbolurile puterii de atunci.

Astfel, au fost sparte vitrinele librăriilor din centru, iar cărțile și broșurile cu și despre Ceaușescu au fost aruncate în stradă și li s-a dat foc.

Mulțimea s-a îndreptat apoi spre Consiliul popular orășenesc (primăria de azi) unde, după ce au pătruns în sediu, au aruncat documentele de partid pe ferestre, și au agresat câteva persoane " non grata ", cum ar fi fostul primar sau lucrătorul de miliție care era de serviciu la intrarea în clădire.

A urmat apoi " asediul " clădirii fostei miliții orășenești, unde mulțimea, după ce a pătruns pe poartă, care a cedat presiunii, a aruncat pe fereastră documente și mobilier.

Mai mulți lucrători de miliție au fost agresați de mulțime, după care unul câte unul părăseau sediul instituției, sediu la care în cele din urmă s-a și dat foc.

Printre cei agresați în sediul miliției, s-a aflat și maiorul Agache Aurel, victima din prezenta cauză, care încerca și el să scape de furia mulțimii.

Ajungând în stradă, în fața sediului miliției, victima a fost luată în primire de 2 - 3 persoane, rămase neidentificate, care i-au aplicat mai multe lovituri.

În vederea liniștirii spiritelor, au intervenit martorii Csesznek Oliver și Kratochwil Laszlo, astfel că victima a putut să scape și s-a îndreptat prin fugă spre centrul orașului.

Ajungând în centru, a fost lovit din nou de mulțimea furioasă, după care a încercat să scape de mulțime, refugiindu-se în farmacia din clădirea maternității. Și din farmacie a fost scos, agresiunile fiind continuate în fața clădirii spitalului.

Martorul Kele Mihail - medic ginecolog - văzând violențele, a cerut telefonic o salvare; când a apărut mașina salvării adusă de numitul Bara Nemet - Ludovic, cei doi tineri Csesznek Oliver și Kratochwil Laszlo au intervenit din nou și au urcat victimă în autovehicul. Mulțimea a împiedicat plecarea mașinii, astfel că victima a fost scoasă din salvare și din nou agresată.

Din declarațiile martorilor Kozma Gizella și Vardo Vilmoș rezultă că persoanele care au scos victima din salvare au fost inculpații Hejja Dezideriu și Paizs Octavian, împreună cu inculpatul Reiner Anton, care i-au și aplicat mai multe lovituri.

Aceiași martori - Kozma Gizella și Vardo Vilmos - cărora li se alătură și martorul Hossu Petru au remarcat" ferocitatea " cu care inculpata Filip Orban Daniela Kamilla lovea victima, strigând: " Tu l-ai băgat pe tata în pușcărie !".

Văzând că agresiunea continuă, medicul Kele Mihail a solicitat o nouă mașină a salvării și a coborât din spital, împreună cu un alt medic - Kelemen Andras, cu care au încercat să pună victimă în mașina sosită între timp. Nu au reușit, deoarece au fost amenințați și astfel cei doi medici au renunțat și s-au retras.

Și martora Măgurean Erszebet, a intervenit în ambele cazuri, când au sosit mașinile salvării pentru a-l ajuta pe maiorul Agache Aurel să scape de agresiunea mulțimii dezlănțuite, dar a fost împiedicată să o facă.

Inculpata Filip Orban Daniela Kamilla, a lovit victima, inclusiv cu tocul de la cizma cu care era încălțată, după care i-a sărit pe zona toracică, iar spre finalul agresiunii, a apărut și a intervenit martora Pinti Hilda Szilvia, care după ce a " luat pulsul" victimei și a constatat că încă trăiește, a solicitat celor din jur, ca ofițerul să fie dus la spital.

Atunci a intervenit inculpatul Konrad Ioan, care a lovit victima cu piciorul în zona gâtului și în piept, după care a afirmat că nu mai este nevoie să fie dus la spital, pentru că este mort.

Întrucât, însă, pentru fapta descrisă mai sus, petrecută la data de 22 .12. 1989, potrivit disp.art 122 alin. 1 lit.b rap. la art 124 C.p., termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit, instanța va dispune încetarea procesului penal, în temeiul art 11 pct 2 lit.b C.p.p., rap la art 10 lit.g C.p.p.

Pe latura civilă a cauzei, conform principiului non reformatio în pejus, instanța va menține dispozițiile sentinței de condamnare în privința cuantumului despăgubirilor acordate, cu actualizarea la zi,în funcție de rață inflației, a sumelor de bani stabilite cu titlu de daune materiale și daune morale, întrucât de la momentul pronunțării hotărârii de condamnare -15.02.1999- și până în prezent au trecut aproximativ 11 ani, iar moneda naționala s-a devalorizat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 C.p.p. va obliga pe succesorii revizuentului la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului și la 300 lei onorariu avocatului din oficiu, ce va fi avansat din fondul M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

În baza art 11 pct. 2 lit. b Cpp rap. la art 10 alin 1 lit g Cpp încetează procesul pornit împotriva revizuentului inculpat Paizs Octavian, fiul lui Francisc și Elisabeta, născut la 02.10.1934 -Târgu Secuiesc, str. Andy Endre nr.47, Județul Covasna, reprezentat de fiul său, Paizs Ferenc, pentru infracțiunea prev. de art. 183 Cp, cu aplic, art .75 lit a Cp.

În baza art. 14 și 346 Cpp. rap. la art 998 și urm. Cod civil obligă în solidar pe moștenitorii defunctului revizuent - Paizs Ferenc, Paizs Majos Margit și Pap Enikő- la plata despăgubirilor civile către părțile civile astfel:

10.000.000 lei vechi (1000 RON) despăgubiri materiale către partea civilă Agache Ileana;

câte 50.000.000 lei vechi (5000 RON) către fiecare dintre părțile civile Agache Ileana (soția victimei), Agache Aurel Dionisie (fiul) Agache Ileana (fiica), Agache Ioan (fiu) și Agache Andrei Ovidiu (fiu), reprezentând daune morale.

Sumele de bani vor fi actualizate la zi, în funcție de rață inflației, până la momentul achitării debitului.

Obligă pe succesorii revizuentului la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, în contul IBAN- R062TREZ7045032XXX003561; cod fiscal 4340633 deschis la Trezoreria Sector 4 București, beneficiar Tribunalul București și la 300 lei onorariu avocatului din oficiu, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Cu apel.

Pronunțată în ședință publică, azi 15.02.2011.

PREȘEDINTE Vasilățeanu Florentina

GREFIER Gheorghe Silvia

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel