CEDO a trimis guvernului României expunerea faptelor în dosarul nr. 35032/09, plângere în ceea ce priveşte deficienţele procedurii de executare silită a laturii civile în cazul Agache - versiunea în limba română.
Proceduri juridice externe iniţiate de Agache - Plângerea nr. 35032/09 de la CEDO

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

Dlui Agache Aurel Dionisie

Str. Nouă nr. 99

Loc. CODLEA

Jud. Brașov 505100

ROMÂNIA

SECŢIA  A TREIA

CEDH-LF4.1  WECLaR Strasbourg,.................................................. în 26 octombrie 2009

ADD/mme

Cererea nr. 6863/09

Butan şi Dragomir c. România

Cererea nr. 35032/09

Agache c. România

Domnule,

Vă informez că președintele camerei căreia i-a fost atribuită cauza dumneavoastră a decis în 14 octombrie 2009 să aducă cererea la cunoștința guvernului României şi că cererea se pretează la un examen concomitent al admisibilităţii şi al fondului.

Cu privire la aceasta vă rog să binevoiți să urmați procedura descrisă mai jos.

Santiago Quesada

Grefier de secţie

Anexe : Expunerea faptelor

Lot de etichete

************************

22 octombrie 2009

SECŢIA A TREIA

Cererile nr. 6863/09 şi 35032/09

prezentate de Traian Nicolae BUTAN şi Constanţa DRAGOMIR şi

Aurel Dionisie AGACHE

contra României

introduse la 19 septembrie 2008 şi 3 decembrie 2007

EXPUNEREA FAPTELOR

ÎN FAPT

A. Circumstanțele speţelor

Faptele acestor cazuri, așa cum au fost expuse de reclamanți, ale căror date figurează în anexă, pot fi rezumate după cum urmează.

Ele privesc neexecutarea deciziilor definitive date de justiție ca urmare a procedurilor al căror obiect este precizat în anexă.

În aceste procese, care se refera la litigiile  de opoziție ale reclamanților, a particularilor şi a firmei concesionare a serviciului public de distribuire a apei, reclamanții au sesizat autoritățile cu scopul ca acestea să înceapă procedura de executare silită. Aceste proceduri  nu au condus până în prezent la executarea hotărârilor în cauză deoarece debitorii  s-au opus la aceasta.

B. Dreptul şi practica internă pertinentă

În ceea ce priveşte neexecutarea hotărârilor definitive pronunţate în litigiile dintre particulari, esenţialul prevederii interne pertinente, şi anume extrasele din Codul de procedură civilă şi din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, este descris în hotărârea sa Topciov împotriva României i , ((hotărâre), nr. 17369/02, 15 iunie 2006).

PLÂNGERI

1. Invocând articolele 6§1 din Convenție, reclamanții pretind că neexecutarea deciziilor definitive care figurează în anexă constituie o violare a dreptului lor de acces la un tribunal şi a dreptului lor la un recurs efectiv.

2. Invocând articolul 1 din Protocolul nr. 1, reclamanţii susţin că incapacitatea de a pune în aplicare deciziile de mai sus constituie o încălcare a dreptului lor la respectarea proprietăţii lor.

Anexa:

Cererea, nr. şi data introducerii:

35032/09 (introdusă la 03 decembrie 2007)

Numele şi prenumele reclamantului:

AGACHE Aurel Dionisie, naţionalitate română, născut la 13 mai 1970, rezident în Codlea (Braşov)

Obiectul litigiului:

Acțiunea civilă anexată la plângerea penală privind uciderea tatălui său în 22 decembrie 1989.

Hotărârea definitivă rămasă neexecutată:

Printr-o hotărâre din 26 martie 2001, Curtea Supremă de Justiţie a confirmat decizia din 15 februarie 1999, a Tribunalului Municipiului București, cerând condamnaților pentru omor – cetățeni ungari, cu reședința actuală în Ungaria – să plătească o despăgubire de câte 50.000.000 ROL reclamantului şi celorlalte părți civile, de comun acord, cu titlu de despăgubire morală.

Demersurile efectuate de reclamanți în vederea executării:

- reclamantul începe procedura de executare silită în 26 iulie 2001 ;

- în 2002, autoritățile au constatat că debitorii nu mai locuiau în România ;

- din martie 2002, reclamantul a făcut multiple demersuri pe lângă ministerul român de Justiție competent pentru a transmite autorităţilor străine cererile de recunoaștere a hotărârilor justiției pronunțate de tribunalele românești cât şi cererile de executare silită a acestor hotărâri ;

- după mai mulți ani de procedură de executare  cu formalism anevoios şi după mai multe sincope ale  autorităților române în obligația lor de diligenţă, în 29 iulie 2009, ministerul de Justiție îl informează pe reclamant că omologul său ungur l-a informat că un tribunal maghiar a acceptat cererea de executare silită  a creanței reclamantului şi că a fost desemnat un executor judecătoresc ;

- până în această zi creanța tot n-a fost plătită.

Notificarea plângerii Guvernului pârât : După o examinare preliminară de admisibilitate a cererii dvs., preşedintele Camerei competente a decis, în temeiul articolului 54 § 2 b) din Regulamentul Curţii, că a fost necesar să comunice cererea Guvernului. Problema în cauză făcând obiectul unei jurisprudenţe bine stabilite, Curtea nu a avut nevoie să primească comentarii din partea Guvernului. Acesta din urmă va avea numai posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile, dacă doreşte, cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei, fie ansamblului cauzei, sau la una sau mai multe obiecţii pe care le-aţi ridicat. Veţi găsi ataşat un document care conţine expunerea faptelor plângerii.

Examinarea concomitentă a admisibilităţii şi a fondului: Aşa cum se are în vedere în articolul 29 § 3 al Convenţiei, cele mai multe cereri pot să se preteze la o examinare comună a admisibilităţii şi a fondului. În astfel de cazuri, inclusiv în cazul în care Curtea declară cererea admisibilă, ea poate, în conformitate cu articolul 54A § 2 din regulamentul său, să adopte imediat o decizie care să cuprindă hotărârea sa privind admisibilitatea.

Soluţionarea pe cale amiabilă : Guvernul a fost invitat (a se vedea termenul limită indicat pe margine - limita pentru Guvern: 17/12/2009) să facă cunoscută poziția sa în ceea ce privește soluţionarea pe cale amiabilă a cauzei şi să prezinte orice propunere pe care dorește să o facă în acest sens ( articolul 62 al regulamentului). În cazul în care Guvernul prezintă o astfel de propunere, aveți posibilitatea să formulați observații din acest punct de vedere. În virtutea articolului 62 § 2 al regulamentului, negocierile purtate în vederea ajungerii la o soluţionare pe cale amiabilă a cauzei sunt confidenţiale şi din acest punct de vedere observațiile trebuie să fie expuse într-un document separat, al cărui conținut nu trebuie sa fie evocat în observațiile formulate în cadrul procedurii principale.

Observații asupra admisibilității şi a fondului si a cererii de satisfacere echitabilă : Dacă părțile nu acceptă reglementarea amiabilă a cauzei, Guvernul are la dispoziție termenul limită indicat în margine (limita pentru Guvern: 11/02/2010) pentru a prezenta observațiile sale, dacă dorește aceasta. Dacă Guvernul prezintă astfel de observații, acestea vor fi comunicate spre informarea dumneavoastră, la expirarea termenului indicat. În orice caz, veți fi invitat să pregătiți cererea dumneavoastră de satisfacere echitabilă în virtutea articolului 41 al Convenției într-un termen limită de șase săptămâni.

Dacă dumneavoastră nu doriți să vă prevalați de posibilitatea de a prezenta o cerere de satisfacţie echitabilă în virtutea articolului 41 al Convenției, se va cuveni să informaţi Curtea despre aceasta în termenul limită menționat mai sus, de şase săptămâni. O omisiune din partea dumneavoastră în legătură cu aceasta ar putea conduce Curtea să considere că nu mai aveţi intenția de a continua cererea dumneavoastră şi să o scoată pe aceasta din rol (articolul 37 § 1 a) din Convenție).

În ceea ce privește cererile de satisfacere echitabilă, vă atragem, în mod special atenția, asupra articolului 60 al regulamentului Curții : dacă pretenţiile nu sunt evaluate şi stabilite pe rubrici şi însoţite de documentele justificative pertinente, camera, fie nu va acorda satisfacerea echitabilă, fie va respinge  în mod parțial cererea. Acest lucru este valabil chiar daca un reclamant a arătat într-un stadiu anterior procedurii  că el solicită o satisfacere echitabilă.

Cu toate acestea, Curtea va acorda o satisfacţie echitabilă într-o măsură considerată necesară de către aceasta. Ea poate să acorde despăgubiri cu trei titluri: 1) pentru dauna materială, adică pierderile suferite în mod real şi care decurg direct din violarea alegată ; 2) pentru daune morale, adică sentimente de durere şi suferinţă cauzată de încălcare; si 3) pentru costurile şi cheltuielile suportate în faţa instanţelor naţionale şi a Curţii pentru a preveni sau remedia presupusa încălcare a Convenţiei. Cheltuielile angajate trebuie să fie împărţite şi ele vor fi rambursate numai în cazul în care Curtea consideră că acestea au fost suportate efectiv, au corespuns la o nevoie şi sunt rezonabile în sumă. Cererea dvs. trebuie să includă toate documentele justificative relevante, cum ar fi facturile.

Guvernul va fi invitat să comenteze asupra cererilor de satisfacţie echitabilă, şi, dacă este cazul, să prezinte comentarii suplimentare cu privire la cerere.

Observaţiile tardive sau nesolicitate : comentariile nesolicitate sau trimise în afara termenului stabilit de către Curte, fără ca o prerogare să fi fost cerută  înainte de expirarea acestui termen nu vor fi în principiu cuprinse în dosar şi nu vor fi luate în considerare (Articolul 38 § 1 din regulament). Acest lucru nu ar trebui totuşi să  vă împiedice să  informaţi Curtea pe cont propriu, cu privire la orice evenimente importante cu privire la cazul dvs. şi să prezentați orice decizie complementară relevantă a autorităţilor naţionale.

Utilizarea limbilor oficiale : Din acest moment, Curtea va utiliza întotdeauna în corespondenţa pe care  v-o adresează, una din limbile oficiale, adică franceza sau engleza.

Vă informez că, în această etapă a procedurii în temeiul articolului 34 § 3 din regulament, orice comunicare a reclamanţilor sau reprezentanţilor acestora trebuie să se facă într-una din limbile oficiale ale Curţii, şi anume francez sau engleza. Totuşi preşedintele poate să acorde autorizarea continuării utilizării  limbii oficiale a  uneia dintre părţile contractante.

Asistenţa Juridică : Vă atragem atenţia asupra faptului că, într-un caz ca al dumneavoastră, în care jurisprudenţa este bine stabilită, în mod normal, nu există drept la asistenţă juridică.

Confidențialitatea : Vă atragem atenţia asupra articolului 33 din regulament în termenii căruia toate documentele depuse în instanţă de către părţi sau de terţe părţi implicate sunt accesibile publicului, cu excepţia cazului în care preşedintele camerei decide altfel pentru motivele declarate la articolul 33 § 2 din regulament. Rezultă că, în general, publicul poate avea acces la toate informaţiile conţinute în documentele pe care le depuneţi la dosar, inclusiv cele referitoare la persoane identificate sau identificabile. În plus, aceste informaţii pot fi publicate în baza de date HUDOC accesibilă pe Internet dacă Curtea include în expunerea faptelor pregătită în cazul în care cererea este comunicată Guvernului pârât, într-o decizie asupra admisibilităţii, într-o decizie de scoatere de pe rol sau într-o hotărâre.

Etichetele ce conţin un cod de bare: Pentru a permite tratarea eficientă a corespondenţei referitoare la cererea dumneavoastră, găsiţi anexat un set de 10 etichete conţinând coduri de bare pe care sunteţi invitat să le folosiţi în corespondenţa dumneavoastră către Curte. Pentru orice scrisoare sau corespondenţă pe care o veţi adresa grefei Curţii, trebuie să lipiţi o etichetă conţinând un cod de bare în colţul din dreapta sus al primei pagini a scrisorii dumneavoastră.

******************************************************

Notă de final:

i DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête no 17369/02

présentée par Ioan TOPCIOV

154. B. Le droit interne pertinent

1. Le code de procédure civile

a) Rédaction antérieure au 2 mai 2001

Article 373

« Les décisions sont exécutées par l’intermédiaire du tribunal qui a connu du fond de l’affaire.

(2) L’exécution est faite par les huissiers de justice.

(3) Dans les cas prévus par la loi ou si l’huissier le considère nécessaire, les organes de police sont tenus d’apporter leur concours à la réalisation de l’exécution. »

Cet article a été modifié par le règlement du gouvernement (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului), no 138/2000, du 14 septembre 2000, publié au Bulletin Officiel no 479 du 2 octobre 2000 et entré en vigueur le 2 mai 2001, soit sept mois après la date de sa publication (article IX du règlement no 138/2000, tel que modifié par le règlement du gouvernement no 290/2000).

Article 411

« Lorsque le débiteur ne paie pas la somme due dans un délai de vingt quatre heures à compter de sa mise en demeure, l’huissier de justice procède à la saisie de ses biens meubles... »

b) Rédaction postérieure au 2 mai 2001

Article 371² § 1

« Seules peuvent faire l’objet de l’exécution forcée les obligations de payer une somme d’argent, de remettre un bien, de démolir une construction, une plantation ou un autre ouvrage ou de prendre des mesures permises par la loi. »

Article 373 § 1

« L’exécution est faite par les huissiers de justice (...) »

Article 373² § 1

« Dans les cas prévus par la loi ou si l’huissier le considère nécessaire, les organes de police sont tenus d’apporter leur concours à la réalisation de l’exécution. »

Article 399

« Contre l’exécution forcée ou contre tout acte d’exécution, les personnes intéressées ou lésées par l’exécution peuvent formuler une opposition à l’exécution. De même...une opposition peut être formée dans le cas où...l’organe d’exécution refuse d’accomplir un acte d’exécution dans les conditions de la loi. »

Le recours prévu par l’article 399 précité est ouvert au créancier qui peut saisir les juridictions nationales d’une contestation dans le cas où l’organe d’exécution refuse d’accomplir un acte d’exécution dans les conditions prévues par la loi. Le délai prévu par l’article 401 § 1 a) du code de procédure civile pour cette opposition est de 15 jours à partir du moment où l’intéressé a pris connaissance de l’acte d’exécution contesté ou du refus de l’huissier d’accomplir un acte d’exécution.

2. La loi no 188/2000 sur les huissiers de justice

Article 1 § 1

« Les huissiers de justice sont chargés de l’exécution forcée des obligations civiles prévues par les titres exécutoires. »

Article 44

« La responsabilité disciplinaire de l’huissier de justice survient pour les faits suivants : (...)

e) le retard systématique et la négligence dans l’accomplissement des travaux. »

Article 45

« 1. L’action disciplinaire est exercée par le ministre de la Justice ou par le collège directeur de la Chambre des huissiers de justice et est examinée par le conseil de discipline de celle-ci, composé de trois membres élus par l’assemblée générale de la Chambre pour une durée de trois ans.

(...)

4. Le conseil de discipline de la Chambre des huissiers de justice adresse une notification aux parties et prononce une décision motivée qui leur est communiquée.

5. La décision du conseil de discipline peut être contestée dans un délai de quinze jours à compter de la communication à la commission supérieure de discipline de l’Union nationale des huissiers de justice qui examine la contestation dans une formation de cinq membres. La décision de la commission supérieure est définitive et peut faire l’objet d’un recours jugé par la cour d’appel dans l’arrondissement de laquelle se trouve le siège professionnel de l’huissier. »

Article 53« (1) Le refus de l’huissier de justice d’accomplir un acte ou d’effectuer une exécution forcée est motivé, si les parties persistent dans la demande d’accomplissement de l’acte, dans un délai maximum de cinq jours à compter du refus.

(2) En cas de refus injustifié d’accomplir un acte, la partie intéressée peut formuler une plainte dans un délai de cinq jours à compter de la date où elle a pris connaissance de ce refus devant le tribunal de première instance de l’arrondissement où se trouve le siège de l’huissier de justice.

(3) L’examen de la plainte suppose une notification faite aux parties. Si la plainte est admise, la juridiction indique les modalités selon lesquelles l’acte doit être accompli.

(4) La décision de la juridiction est soumise au recours.

(5) L’huissier de justice est tenu d’accomplir le dispositif du jugement irrévocable. »

Article 57

« (1) Les actes des huissiers de justice sont soumis au contrôle des juridictions compétentes, dans les conditions prévues par la loi.

(2) L’activité des huissiers de justice est soumise au contrôle professionnel, dans les conditions de la présente loi. »

Article 58

« Les personnes intéressées ou lésées par les actes d’exécution peuvent formuler une opposition à l’exécution, dans les conditions prévues par le code de procédure civile. »

L’activité des huissiers de justice est soumise au contrôle professionnel exercé par le ministère de la Justice, soit par son corps de spécialité, soit par l’Union nationale des huissiers de justice. L’objet de ce contrôle est parmi d’autres, la qualité des actes et des travaux effectués par les huissiers de justice et leur comportement dans leurs rapports de service avec les autorités publiques et les personnes physiques.

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel