CEDO a hotărât să declare inadmisibilă cererea introdusă la data de 2 iulie 2003, considerând că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de către Convenţie estimând că procedura în cauză (referitoare la plângerile penale împotriva procurorilor Fabian Carol și Luppinger Attila) nu priveşte nici o contestaţie cu privire la drepturile şi obligaţiile mele cu caracter civil și nici o acuzaţie în materie penală împotriva mea în sensul articolului 6 al Convenţiei. Practic plângerile penale în care am solicitat începerea urmăririi penale împotriva celor doi procurori nu privesc sub nici o formă drepturile și obligațiile mele cu caracter civil. Atâta vreme cât  nu am solicitat prin plângerea penală şi daune civile, această procedură nu a fost parte a unei contestaţii cu privire la drepturi şi obligaţii cu caracter civil, astfel că art. 6 nu este aplicabil în ceea ce priveşte aspectul său civil. Astfel se trage linia finală în această procedură. Tergiversările, şi gafele comise în această procedură juridică rămân nepedepsite pentru faptul că, din prea mult bun simţ, nu am solicitat şi daune civile. Regretele sunt tardive, lipsa de experienţă şi naivitatea de care am dat dovadă au făcut ca toate acele încălcări grosolane ale drepturilor mele să nu poată fi analizate. Rămân în urmă toate acele amintiri neplăcute în care am fost plimbat de la o autoritate judiciară la alta, rămân acele sentințe penibile în care judecătorii români au ajuns la concluzia că cei doi procurori au acționat în mod profesionist, deși la câțiva ani după această procedură, CEDO a concluzionat că au existat grave deficiențe în actul urmăririi penale. Iar adevărata analiză a activității procurorilor s-a făcut în dosarul 2712/02, dosar care s-a aflat pe rolul CEDO, unde s-a analizat și s-a stabilit că eficacitatea urmăririi penale în cazul uciderii tatălui meu nu a corespuns exigențelor Convenției Europene. Singurul lucru pozitiv al plângerilor penale îndreptate împotriva procurorilor a fost apariția unor documente din interiorul actului de urmărire penală, documente puse la dispoziție de Parchet pentru a justifica și apăra punctul de vedere prin care cei doi procurori erau scoși basma curată, documente care altfel ar fi fost imposibil de procurat, iar fără obținerea acestora mi-ar fi fost extrem de dificil de a prezenta starea de fapt reală din dosarul urmăririi penale în cazul uciderii tatălui meu. Doar în acest mod am putut crea o breșă în zidul impenetrabil al documentelor care creionau cu destulă acuratețe modul în care procurorii s-au implicat în finalizarea urmăririi penale. Iar vîrful de lance îl reprezintă declarația din 05 martie 2002 a procurorului Fabian Carol care vrând să se apere de acuzele aduse, a relevat starea de fapt care, chiar cosmetizată fiind de procurorul Fabian, a făcut ca o astfel de urmărire penală să dureze atâția ani.  Iar proverbul cine se scuză se acuză chiar are relevanță în această procedură.

Faptul că CEDO nu este competentă ratione materiae, arată că sistemul judiciar european, nu poate face față tuturor aspectelor  juridice în care cetățeni ai săi nu au parte de proceduri juridice echitabile. Competențelele limitate ale CEDO și faptul că sistemul este sufocat de numărul imens de procese care s-a multiplicat de 10 ori în ultimul deceniu, în timp ce judecătorii au rămas la același număr, arată cu claritate că este nevoie de schimbări radicale în acest sens. Cu siguranță vor urma reforme în acest domeniu, pentru că durata pe care se întind aceste procese este atât de mare, încât acest lucru aduce, în sine, prejudicii serioase pentru justițiabilii ce își pun atâtea speranțe în acest for european de justiție.

******************************************************************************

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L'HOMME

Dlui Aurel Dionisie AGACHE

CAMERA A TREIA

CEDH-LRoull.0R(CD5)

Strasbourg. 8 septembrie 2009

ADD/mme

Cererea nr. 34145/03

Agache c/România

Domnule,

Vă informez că pe data de 1 septembrie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-un complet de trei judecători (A. Gyulumyan, preşedintă, E. Myjer şi I. Ziemele) a decis să declare inadmisibilă cererea introdusă la data de 2 iulie 2003 şi înregistrată cu numărul de mai sus. Curtea a considerat că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de către Convenţie.

Curtea a estimat că procedura în cauză nu priveşte nici o contestaţie cu privire la drepturile şi obligaţiile dumneavoastră cu caracter civil, nici o acuzaţie în materie penală împotriva dumneavoastră în sensul articolului 6 al Convenţiei. Prin urmare, cererea este incompatibilă ratione materiae cu dispoziţiile Convenţiei, în sensul articolului 35 § 3.

Această decizie este definitivă şi nu poate face obiectul nici unui recurs în faţa Curţii, inclusiv Marea Cameră, ori a unui alt organism. Veţi înţelege, deci, că grefa nu va fi în măsură să vă furnizeze alte precizări cu privire la deliberările comitetului, nici să vă răspundă la eventualele scrisori pe care i le-aţi adresa cu privire la decizia pronunţată în prezenta cerere. Nu veţi mai primi alte documente ale Curţii cu privire la aceasta, iar, conform directivelor Curţii, dosarul dumneavoastră va fi distrus într-un termen de un an de la data acestei decizii.

Prezenta comunicare vă este făcută În baza articolului 53 § 2 din Regulamentul Curţii.

Primiţi, vă rog, Domnule, asigurarea distinsei mele consideraţii.

S. Naismith

Grefier adjunct de secţie

ADRESSE I ADDRESS

COUNCIL OF EUROPE I CONSEIL DE L'EUROPE

67075 STRASBOURG Cedex, France

T I +33 (0)3 88 41 20 18 F I +33 (0)3 88 41 27 30

www.echr.coe.int