Adresă către Direcţia Drept Internaţional şi Tratate Serviciul Drept Internaţional Public şi Cooperare Judiciară Internaţională în materie penală din 13 iulie 2009
Corespondenţa cu autorităţi, instituţii, persoane - Corespondenţa cu Ministerul Justiţiei

Către Direcţia Drept Internaţional şi Tratate

Serviciul Drept Internaţional Public şi Cooperare Internaţională în Materie Penală

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipul Codlea, str. Nouă nr. 99, jud. Braşov, cod poştal 505100, prin prezenta vă solicit în mod respectuos ca să-mi răspundeţi într-un termen cât mai scurt cu putinţă la această adresă precum şi la adresa mea din data de 06 iulie 2009, primită de Direcţia dumneavoastră la data de 07 iulie 2009. Menţionez că ultimele 2 adrese primite de la Direcţia dumneavoastră au venit cam la 50 de zile de la primirea petiţiilor, timp care mi se pare excesiv de lung, mai ales dacă i-au în considerare că de la autorităţile judiciare din Budapesta primesc răspunsuri în maxim 14 zile.

Motivul pentru care vă solicit un răspuns mai rapid este dat de solicitarea Curţii Europene a Drepturilor Omului de a completa formularul de cerere privind deficienţele procedurii de executare silită a laturii civile din decizia penală nr. 1603/2001 a Curţii Supreme de Justiţie.

Aşa cum v-am informat într-una din precedentele mele petiţii, m-am plâns la CEDO referitor la această procedură. CEDO a hotărât să disocieze această latură a problematicii de latura privind eficacitatea anchetei în cazul uciderii tatălui meu şi a creat dosarul nr. 35032/09.( Anexez adresa CEDO din 01 iulie 2009 sub formă de xerocopie)

Iar informaţiile pe care vi le solicit îmi sunt necesare pentru a putea creiona cât mai fidel starea de fapt existentă.

  • Adresa nr. 122333/2007 din 7 noiembrie 2007 (pe care o anexez sub formă de xerocopie): ”În situaţia în care actele urmează să fie transmise în străinătate, o astfel de comunicare se face prin intermediul unui serviciu poştal care nu aparţine Ministerului Justiţiei, motiv pentru care factorii care determină ca o cerere să nu figureze în baza de date a unei autorităţi centrale străine, nu pot fi imputaţi Ministerului Justiţiei.”

Întrebarea 1: Prin ce serviciu de poştă a fost trimisă adresa nr. 10425/II/12p/2004 din data de 05 martie 2004, adresă prin care a fost remisă autorităţilor maghiare prima cerere de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă?

Întrebarea 2: Există vreo traducere a acestei adrese? Dacă există vă solicit o copie după această traducere.

Întrebarea 3: Care a fost regimul trimiterii adresei nr. 10425/II/12p/2004 din data de 05 martie 2004. (scrisoare simplă, recomanda, recomandată cu confirmare de trimitere, etc...)?

Întrebarea 4: există dovezi ale trimiterii respectiv ale confirmării primirii de către autorităţile maghiare ale acestei adrese? Dacă există, vă solicit copii după acestea.

Întrebarea 5: Ce lege reglementează aspectele trimiterii respectiv primirii actelor în străinătate de către Ministerul Justiției?

Întrebarea 6: Consideraţi că au existat deficienţe care pot fi imputate Ministerului Justiţiei referitoare la ce s-a întâmplat cu prima cerere de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă?

  • Adresa nr. 122333/2007 din 7 noiembrie 2007 (pe care o anexez sub formă de xerocopie): ”Faptul că răspunsul la astfel de cereri nu este prompt, ţine de disponibilitatea autorităţilor străine solicitate, în practica cooperării între state fiind nu puţine situaţiile în care răspunsurile au fost remise după 3-4 ani de la data transmiterii cererilor.”

Întrebarea 7: Consideraţi că Ministerul Justiţiei şi Poliţiei din Ungaria se încadrează în cadrul autorităţilor străine care remit răspunsuri după 3-4 ani de la trimiterea unei cereri? A existat vreo asemenea situaţie referitoare la această autoritate străină.

  • Adresa nr. 122333/2007 din 7 noiembrie 2007 (pe care o anexez sub formă de xerocopie): ”Totodată, cât priveşte cererea adresată unei autorităţi străine, verificarea stadiului de soluţionare a acesteia trebuie să fie în atenţia autorităţii judiciare, instanţă sau parchet, care a formulat cererea.”

Întrebarea 8: Pe ce lege se bazează această afirmaţie a dumneavoastră?

  • Adresa din 19 martie 2009 a Tribunalului Bucureşti Secţia I-a penală (pe care o anexez sub formă de xerocopie): ”Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală nu a înţeles să solicite informaţii, întrucât nu este de competenţa sa să asiste părţile în cadrul punerii în executare a dispoziţiilor civile din hotărârile penale, potrivit art.446 din Codul de procedură penală dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor executându-se potrivit legii civile. Ca urmare, prin înaintarea actelor menţionate, ne-am îndeplinit atribuţiile prevăzute de art.46-50 din Tratatul dintre România şi Ungaria, privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 505/1958, demersurile în vederea executării silite urmând a fi efectuate în continuare de către petent.”

Întrebarea 9: Care este opinia dumneavoastră referitoare la punctul de vedere al Tribunalului Bucureşti?

Întrebarea 9: Pe baza cărui criteriu unele documentele primite de la autorităţile maghiare au fost trimise în scopul informării către autoritatea judecătorească solicitantă (Tribunalul Bucureşti) în timp ce alte documente au rămas blocate la Ministerul Justiţiei, astfel că procedura nu a mai fost monitorizată de nici o autoritate judiciară din România?

În speranţa unui răspuns cât mai complet şi mai rapid la cele două petiţii, vă mulţumesc respectuos în mod anticipat.

În măsura în care este posibil, vă mai solicit respectuos ca din acest moment şi până la finalizarea acestei proceduri, să fiu informat despre actele primite şi trimise în această procedură, pentru ca şi eu la rândul meu să mă pot achita de obligaţia de a informa Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la orice acțiune pertinentă care privește procedura care face obiectul cererii nr. 35032/09 aflate pe rolul Curții Europene.

Cu respect

Agache Aurel Dionisie

13 iulie 2009

Xerocopii ataşate la cerere:

Adresa DDIT nr. 122333/2007 din 7 noiembrie 2007.

Adresa din 19 martie 2009 a Tribunalului Bucureşti Secţia I-a penală.

Adresa CEDO din 01 iulie 2009 în cererea nr. 35032/09.

Adresa mea din data de 06 iulie 2009.

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel