Chemare în judecată a IPJ Covasna-legea 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public
Declasificare-acces informaţii dosar Agache - IPJ

Număr unic dosar:     5963/62/2009
Înregistrat în data de:     03.07.2009
Obiect dosar:     comunicare informaţii de interes public (Legea Nr.544/2001)
Materia juridică:     Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:     Fond
Părţi:     
AGACHE AUREL DIONISIE : Reclamant
IPJ COVASNA PRIN REPREZENTANT LEGAL : Pârât

************************************

Către Tribunalul Braşov, Secţia comercială şi de contencios administrativ

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99, cod poştal 505100, prin prezenta mă adresez onoratei instanţe, în baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Motivele pentru care mă adresez onoratei instanţe sunt determinate de următoarea situaţie, în fapt:

Prin adresa nr. 13846 din 20.05.2009 Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna mi-a comunicat faptul că dosarul personal al tatălui meu, ofiţer de miliţie Agache Aurel, a fost declasificat şi că mă pot prezenta la sediul IPJ Covasna, în vederea studierii aşa cum a fost stipulat în sentinţa civilă nr. 99/CA din data de 02.02.2009. (Ataşez, alăturat la anexa nr. 1, această adresă precum şi sentinţa prin care au fost declasificate informaţiile respective).

  • Pe data de 02 iunie 2009, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, am trimis, prin poştă, o cerere de solicitare de informaţii de interes public, prin care am solicitat:
  1. 1. O copie după toate documentele care se află în dosarul personal al tatălui meu, aflat în custodia Serviciului Management Resurse Umane al I.P.J. Covasna, inclusiv copertele dosarului faţă-verso.
  2. 2. O copie după toată documentaţia prin care dosarul personal al tatălui meu a fost declasificat (adrese interne, adrese către şi de la SIPI, precum şi documentul prin care s-a declasificat dosarul tatălui meu)

Am menţionat în mod expres că  sunt dispus să plătesc taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate dar şi că solicit să fiu înştiinţat în prealabil de costul total al copierii documentelor solicitate. (Ataşez această adresă, alăturat la anexa nr. 2)

  • Pe data de 17 iunie 2009 am primit prin poştă adresa nr. 13882 din 11.06.2009, prin care Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna mi-a comunicat faptul că urmare cererii din data de 02 iunie 2009, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna a formulat o cerere de lămurire a înţelesului dispozitivului Sentinţei civile cu nr. 99/CA/ 02.02.2009 din Dosar 2840/ 62/2008 şi că urmare acestui fapt, răspunsul la cererea mea va fi comunicat după soluţionarea acestei cereri de către instanţa de judecată. Menţionez că pe data de 29 iunie 2009, instanţa de judecată a respins cererea formulată de pârât privind lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 99/CA/2 februarie 2009. (Ataşez această adresă, alăturat la anexa nr. 3)
  • Pe data de 17 iunie 2009, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, am trimis, prin poştă, către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna o reclamaţie administrativă, prin care am solicitat revenirea asupra deciziei de a nu primi informaţiile de interes public solicitate sub formă de xerocopie, considerând că dreptul meu la informaţie, conform legii, a fost lezat, considerând că răspunsul dat de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna prin adresa nr. 13882 din 11.06.2009 echivalează, din punct de vedere juridic, cu un refuz de acordare de acces la informaţie.

În drept:

  • Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

Odată ce documentele clasificate nu se mai încadrează în categoria informaţiilor prevăzute la art. 12. lit. a, ca urmare a declasificării lor, regimul juridic al acestora este de informaţii de interes public şi accesul liber şi neîngrădit este garantat, iar xerocopierea lor este condiţionată doar de condiţia ca solicitantul care cere copii ale unor documente, conform art. 9, să suporte costul serviciilor de copiere.

  • Hotărârea nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public - art. 18 alin. 2.
  • RECOMANDAREA REC(2002)2 A COMITETULUI DE MINIŞTRI CĂTRE STATELE MEMBRE PRIVIND ACCESUL LA DOCUMENTELE PUBLICE

VII. FORMELE DE ACCES LA DOCUMENTELE PUBLICE2

Când accesul la un document public a fost acordat, autoritatea publică va trebui să autorizeze consultarea originalului şi să furnizeze o copie, ţinând cont, în măsura posibilului, de preferinţele exprimate de solicitant.

VIII. CHELTUIELILE PENTRU ACCESUL LA DOCUMENTELE PUBLICE

2. Eliberarea unei copii a documentului public poate fi facturată la nivelul unui preţ rezonabil care

nu ar trebui să depăşească valoarea reală a cheltuielilor de operare suportate de autoritatea publică.

Solicit daune morale în cuantumul sumei de 4100 (patru mii cinci sute) lei, aproximativ 1000 de euro,  deoarece Inspectoratul de Poliţie al judeţului Covasna, a tratat cererea mea de o manieră obstrucţionistă şi tergiversatorie lezându-mi dreptul de acces liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public solicitate.

Pe lângă faptul că nu  a declanşat procedura de declasificare decât după ce a fost forţată prin hotărâre judecătorească, nu a dat dovadă de transparenţă şi profesionalism, şi nu m-a informat, încă din momentul în care am cerut declasificarea tuturor actelor din dosarul personal al tatălui meu, ce tipuri şi categorii de documente sunt în dosar, nivelul de clasificare a acestora, data când au fost clasificate, pe baza căror ordine au fost clasificate, perioada de timp pentru care au fost clasificate, încălcându-mi astfel dreptul la o procedură echitabilă, conform art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Iar în momentul în care am solicitat xerocopie după documente a tratat cu indiferenţă cererea mea, care este bazată pe o lege şi a interpretat solicitarea mea de o manieră abuzivă şi lipsită de temei legal, întrucât legea  544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public nu prevede astfel de derogări şi interpretări menite să tergiverseze la nesfârşit un drept câştigat prin instanţă.

Aş dori să menţionez şi că Inspectorul şef al IPJ Covasna, Corneliu Cîmpeanu, m-a sunat personal pe data de 01 iulie 2009 la ora 09.41 de pe numărul de telefon 0267.307400 şi m-a tratat de o manieră jignitoare şi lipsită de demnitate umană. Iar în momentul în care am adus argumentele juridice sus menţionate în prezenta cerere de chemare în judecată m-a persiflat şi a fost zeflemitor spunându-mi că  "nu pot să-ţi dau xerocopie după dosar,  pentru-că tu vrei să le pui pe internet şi o să ajungă la ăştia din mass-media să le folosească cum vor ei şi atunci o să ajungă la urechile şefilor mei şi eu o să am probleme". Am rămas şocat de această afirmaţie, luând în considerare că în sentinţa de obligare la declasificare referitor la informaţiile din dosar se specifică în mod clar că „divulgarea lor nefiind de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.”

De altfel a calificat sentinţa instanţei în felul următor: "amărâta aia de sentinţă"

A  insinuat că eu sunt un scandalagiu care nu vrea altceva decât să facă zarvă, că mă ocup de nimicuri şi  îmi vorbea pe un ton paternalist zicându-mi "băiete", că  vezi doamne, „nu fac bine memoriei tatălui meu”.

Eu i-am spus că domnia sa comite nişte abuzuri, că nu respectă legea, că habar nu are de legile în vigoare privind accesul la informaţie, că nu o să accept niciodată să scriu de mână, într-un birou al IPJ, informaţiile din dosar, că tot ce au făcut ei în acest dosar mi-a încălcat drepturile prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, că nu are argumente juridice pentru a-mi refuza xerocopierea dosarului, că în orice altă ţară europeană nu aş fi fost nevoit să mă duc la tribunal pentru a forţa declasificarea dosarului, că pe mine nu mă interesează legile lor interne care nu fac doi bani din punct de vedere al unui petent. I-am adus aminte şi de faptul că la termenul din data de 29 iunie 2009, preşedinta instanţei de judecată, judecătoarea Mihaela Cojocaru l-a întrebat pe consilierul juridic Aurel Păduraru dacă există un temei legal, vreo lege, vreun ordin prin care nu se pot da xerocopii după acte declasificate. Consilierul juridic Păduraru a spus că nu există vreun asemenea ordin sau vreo lege.

A zis că nu-i pasă de faptul că există şansa să suporte consecinţele unei proceduri juridice şi că poate fi sancţionat şi că instituția pe care o conduce are şanse de a plăti daune morale şi materiale. Eu i-am răspuns că normal că nu-i pasă de vreme ce nu plăteşte eventualele daune materiale şi morale din buzunarul lui şi i-am spus că depun la Tribunal plângerea formulată pe baza legii accesului la informaţie.

Când a văzut că mă menţin pe poziţie a râs ironic şi a zis că nu-i pasă de ce fac eu în continuare şi că el tot cum vrea el va face şi că să stau şi să aştept răspunsul lor care va veni cândva, după ce vor analiza ei minuta  şi motivarea  de la şedinţa din 29 iunie 2009.

Toată această procedură mi-a adus o atingere şi o lezare adusa personalităţii mele, sensibilităţii fizice şi psihice, sentimentelor mele şi chiar onoarei.

Sunt conştient de faptul că prejudiciul în discuţie, neavând conţinut economic, nu poate fi evaluat în bani, dar mă bazez pe faptul că dumneavoastră, onorată instanţă sunteţi în măsură, în raport de evaluarea pe care o veţi face în raport de consecinţele suferite de subsemnatul, aşa cum au fost ele expuse mai sus, să apreciaţi o anumită suma globală care să completeze prejudiciul moral cauzat.

Curtea Supremă de Justiție (actuala Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie) a decis: „Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral, este de reţinut că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare. În acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileşte, prin apreciere, urmare aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cel în cauză în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei erorii judiciare” - Completul de 9 judecători, decizia nr.89 din 9 iunie 2003.

În baza probelor prezentate vă solicit în mod respectuos să constataţi că informaţiile solicitate sunt de interes public şi să obligaţi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna să le pună la dispoziţia mea sub formă de xerocopie şi să fixaţi un termen în care informaţiile să fie comunicate şi luând în considerare lezarea drepturilor mele să dispuneţi acordarea, de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna, a unor daune morale.

Într-una din sutele de broşuri practice pentru cetăţenii doresc să fie informaţi cu privire la legea 544/2001 se spune:  „Dacă e multă informaţie şi nu o poţi ţine minte sau nu ai timp sau chef să o notezi, poţi să ceri să ţi se dea în scris, pe hârtie sau pe dischetă sau CD sau în alt mod...

Dacă ţi-o pune pe dischetă sau CD-ul tău, nu te costă nimic. Dacă vrei informaţia pe hârtie (listată, copie xerox...) trebuie să plăteşti costul copierii. Acesta ar trebui să fie cam la nivelul costului obişnuit pe pagină la birourile de copiere / xerox din oraşul tău. Dacă ţi se cere un preţ mult mai mare, înseamnă că e un abuz şi o ilegalitate...”

Cu deosebită consideraţie

Agache Aurel Dionisie

02 iulie 2009

 

 

 

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel