Adresă către Direcţia Drept Internaţional şi Tratate Serviciul Drept Internaţional Public şi Cooperare judiciară Internaţională în materie penală din 08 mai 2007
Corespondenţa cu autorităţi, instituţii, persoane - Corespondenţa cu Ministerul Justiţiei
Adresă către Direcţia Direcţia Drept Internaţional şi Tratate Serviciul Drept Internaţional Public şi Cooperare judiciară Internaţională în materie penală din 08 mai 2007

Către

Direcţia Drept Internaţional şi Tratate

Serviciul Drept Internaţional Public şi Cooperare judiciară Internaţională în materie penală.

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99 jud. Braşov, cod poştal 505100, prin prezenta confirm primirea adresei cu nr. 19801/2006 cx 109267/2006 cx 9630/2007 din 14 februarie 2007.

Reţinând aspectele menţionate referitor la Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, am solicitat Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală emiterea de mandate europene de arestare în cazul condamnaţilor  KONRAD IOAN şi FILIP ORBAN DANIELLA KAMILLA.

Pe data de 19 aprilie 2007 prin adresa 15/P, preşedinta Secţiei I Penale, doamna judecator  Lia Savonea mi-a comunicat că au fost emise mandate europene de arestare în cazul condamnaţilor KONRAD IOAN şi FILIP ORBAN DANIELLA KAMILLA.

Totodată mi s-a comunicat şi faptul că pe data de 27.02.2007 Tribunalul Bucureşti secţia I Penală a  înaintat Ministerului Justiţiei un denunţ în scopul urmăririi întemeiat pe temeiul art. 21 din Convenţia Europeană  de asistenţă penală în materie penală adoptată la Strasbourg  la 17.03.1978, ratificată de România prin Legea nr. 236/1998.

Referitor la acest denunţ, se pune întrebarea cât este de corect şi principial să se solicite Ministerului Justiţiei să transmită unui alt Minister de Justiţie un denunţ pentru a fi soluţionat într-o manieră diferită faţă de modalitatea în care noi soluţionăm cererile similare venite din partea Ministerului corespondent ?

Mai concret: conform unui exemplu dat de Ministerul Justiţiei, partea română respinge o cerere a autorităţilor ungare formulată în temeiul art. 21 din Convenţie invocându-se autoritatea de lucru judecat (sentinţa penală 218/P/F/2006 a Curţii de Apel Braşov) şi în acelaşi timp facem şi noi cereri similare către partea ungară pentru a nu fi tratate ca autoritate de lucru judecat ştiindu-se că în Ungaria, în măsura în care condamnaţii nu au fost prezenţi la proces aceste cereri nu sunt considerate autoritate de lucru judecat.

Tocmai pentru a fi evitate astfel de diferenţe care nu duc în final decât la prelungirea în mod inutil şi la respingerea denunţurilor în care se aplică standarde şi abordări diferite, am solicitat Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală emiterea mandatelor europene de arestare pe numele celor doi condamnaţi.

Astfel, atât timp cât se urmăreşte ca scopul final să fie ca o sentinţă să fie executată la nivelul celor 2 state membre ale Uniunii Europene (România şi Ungaria), firesc ar fi ca prioritară să fie procedura juridică în care au fost emise cele două mandate europene de arestare.

Vă rog frumos să-mi comunicaţi poziţia dumneavoastră referitoare la acest aspect.

Pe de altă parte vă solicit respectuos să-mi comunicaţi care a fost răspunsul pe care Ministerul Justiţiei l-a primit după ce, pe data de 14 februarie 2007, a solicitat Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii al Republicii Ungaria, informaţii cu privire la modul de soluţionare a cererii de recunoaştere şi executare, pe latura penală, a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală privind pe numita Filip Orban Daniella Kamilla, precum şi a cererii de recunoaştere şi executare, pe latura civilă, a aceleiaşi sentinţe privind atât pe Filip Orban Daniella Kamilla, cât şi pe Konrad Ioan, precum şi dacă cele două persoane se mai află sau nu pe teritoriul Republicii Ungare.

Cu deosebită consideraţie

Agache Aurel Dionisie

Codlea

08 mai 2007

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel