Adresa-răspuns nr. 19801 a Direcţiei Drept Internaţional, Cooperare Judiciară şi Afaceri Juridice Externe din 7 martie 2005
Corespondenţa cu autorităţi, instituţii, persoane - Corespondenţa cu Ministerul Justiţiei
Adresa-răspuns nr. 19801 a Direcţiei Drept Internaţional, Cooperare Judiciară şi Afaceri Juridice Externe din 7 martie 2005

Direcţia Drept Internaţional,

Cooperare Judiciară şi Afaceri Juridice Externe

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, Bucureşti; Tel.: 314.15.14; Fax: 310.16.62

Bucureşti, 7 martie 2005
Ref. Ns.: 19801/2005

Domnului AGACHE AUREL DIONISIE

Codlea
Strada Nouă nr. 99
Judeţul Braşov
Cod poştal: 505.100

Stimate domnule Agache Aurel Dionisie,

Referitor la memoriul dumneavoastră, înregistrat la Ministerul Justiţiei sub numărul de mai sus, din data de 24 februarie 2005, avem onoarea de a vă comunica următoarele:

La data de 12 mai 2004, sub nr. 31671/II/2004 Ministerul Justiţiei a transmis Ministerului Justiţiei al Republicii Ungare, cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti privind preluarea de către autorităţile judiciare ungare a executării pedepsei aplicate numitului Konrad Ioan, cerere formulată în temeiul art. 2 paragraf 1 din Protocolul adiţional la convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptat la Strasbourg la 18 decembrie 1997.
Ulterior, Ministerul Justiţiei al Republicii Ungare, cu adresa nr. IM/NEMZB/2004/NKBUNT 3/1836 din data de 22 iulie 2004, ne-a comunicat faptul că autorităţile ungare nu au dat curs cererii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, întrucât, din analiza documentelor transmise în susţinerea cererii, a rezultat că numitul KONRAD IOAN a fost judecat şi condamnat în lipsă.
În acest sens, Ministerul Justiţiei al Republicii Ungare a menţionat faptul că, potrivit Raportului Explicativ la Protocolul adiţional la Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, dispoziţiile art. 2 paragraf 1 nu sunt aplicabile în situaţia în care persoana a fost judecată şi condamnată în lipsă (nu a fost prezentă personal).
În astfel de cazuri în care, faţă de anumite impedimente legate fie de naţionalitatea persoanei urmărite, fie de existenţa unei proceduri de judecare în lipsă a acesteia, fie de efectele principiului autorităţii de lucru judecat, tragerea la răspundere penală a celui care a săvârşit o infracţiune nu poate fi realizată în conformitate cu prevederile speciale a convenţiilor aplicabile în domeniul respectiv, autorităţile ungare au făcut aplicarea prevederilor art. 21 din Convenţia europeană de asistenţă judiciară internaţională în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959, privind denunţul în vederea „urmăririi în faţa tribunalelor unei alte părţi".
Art. 21 din Convenţie se aplică în special situaţiilor în care, o persoană săvârşind o infracţiune pe teritoriul statului solicitant, se refugiază pe teritoriul statului solicitat, de unde nu poate fi extrădat.
Având în vedere faptul că dispoziţiile art. 21 din convenţie nu impun condiţii limitative care să restrângă posibilitatea tragerii la răspundere penală a persoanei urmărite, reglementarea având caracter general şi subsidiar, este posibil ca în baza dispoziţiilor articolului sus menţionat, statul pe teritoriul căruia se refugiază persoana condamnată, resortisant al acestuia, să iniţieze la cererea expresă a statului de condamnare o procedură de „urmărire" în faţa instanţelor judecătoreşti competente, fără ca acesteia să i se opună principiul autorităţii de lucru judecat, finalitatea fiind aceea de a asigura respectarea principiului inevitabilităţii răspunderii penale.
Precizăm că aceste aspecte au fost învederate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, autorităţile judiciare române urmând să aprecieze asupra formulării unei cereri întemeiate pe dispoziţiile art. 21 din Convenţia sus menţionată.

Director

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel