Adresă către direcţia RELAŢII INTERNAŢIONALE din 12 februarie 2002
Corespondenţa cu autorităţi, instituţii, persoane - Corespondenţa cu Ministerul Justiţiei
CĂTRE MINISTERUL  JUSTIŢIEI

DIRECŢIA RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI DREPTURILE OMULUI

DOMNULE DIRECTOR,

Subsemnatul Agache Aurel Dionisie, domiciliat în municipiul Codlea, str. Nouă nr. 99 jud. Braşov prin prezenta petiţie confirm primirea adresei cu nr. I/DI/15/24275/2002 şi vă mulţumesc pentru răspuns dar doresc să vă aduc la cunoştinţă, prin punctul 1, unele informaţii iar la punctul 2 solicit sprijin concret în vederea exercitării unui demers juridic pe teritoriul Ungariei.

1. În primul rând în legătură cu procedura de extrădare; cetăţenii români Konrád Ioan  şi Filip Orbán Daniella Kamilla sunt şi cetăţeni maghiari iar cetăţeanul român Paizs Octavian este în stadiul final al dobândirii cetăţeniei maghiare. Pe data de 24 ianuarie 2002 la Tribunalul Sectorului 5 Budapesta instanţa de judecată a hotărât extrădarea cetăţeanului român Paizs Octavian către autorităţile române. Dar la scurt timp Ministrul Justiţiei din Ungaria a refuzat extrădarea acestuia „din motive umanitare". Decizie care pune capăt definitiv procedurii de extrădare a acestui criminal şi cum şi ceilalţi doi criminali au cetăţenia maghiară procedura de extrădare este la rândul ei oprită în mod definitiv.

În legătură cu precizarea dumneavoastră potrivit căreia „în cazul în care cei trei cetăţeni români au şi cetăţenia maghiară, statul ungar nu va acorda extrădarea acestora, fiind însă obligat, potrivit art.6 paragr.2 din Convenţia europeană de extrădare, să preia şi să exercite urmărirea penală împotriva acestora pentru faptele care au determinat condamnarea lor de către instanţa română" doresc să vă aduc la cunoştinţă  situaţia reală existentă în acest caz şi anume că acest dosar sau „cazul Agache", aşa cum este el cunoscut în Ungaria, este abordat, cronologic vorbind, de către autorităţile Republicii Ungaria după cum urmează:

a.)     Cu ocazia protocolului încheiat la data de 13 octombrie 1998,  la Budapesta,

cu ocazia celei de a doua întruniri a Comitetului de specialitate pentru colaborarea în problemele minorităţilor naţionale din cadrul Comisiei Mixte interguvernamentale de colaborare si parteneriat activ între România si Republica Ungară  Partea a-III-a  referitor la minoritatea maghiară din România unde  „- Partea Ungară atrage atenţia asupra faptului că amnistia declarată după evenimentele din decembrie 1989, referitoare la cele petrecute în aceasta perioadă,  nu a fost aplicată în cazul a două comune din Secuime cu populaţie de naţionalitate maghiară (Dealu si Zetea), totodată, după şapte ani, în decembrie anului trecut a fost reiniţiat procesul penal împotriva a şase cetăţeni de naţionalitate maghiară în cazul Agache din Târgul Secuiesc, petrecut în 22 decembrie 1989".

b.)    În interpelarea din data de 23 mai 2000 din parlamentul Ungariei referitor la cazul Agache, interpelare în care punctul de vedere al guvernului maghiar (guvern în care este şi Ministrul Justiţiei din Ungaria) fost aprobat cu 145 de voturi „pentru", 32 voturi „abţinere", 32 voturi „contra" se spune: „caracterul discriminativ,  natura conceptuală a proceselor demonstrează că cazul maghiarilor participanţi la evenimentele din decembrie 1989 este tratat în mod diferit (aberant)".

c.)   În interpelarea din data de 04 septembrie 2001, în plenul Parlamentului Ungariei la întrebarea unui deputat din partidul extremistului Csurka István (deputat care a fost trimis de către Parlamentul Republicii Ungaria să controleze situaţia din cazul Agache şi care a fost în inspecţie în oraşul Târgu Secuiesc  cu două prilejuri în anul 1999, 2000 ), întrebare ce priveşte „manifestările nelegiuite, antimaghiare şi discriminatorii pe criterii etnice".  domnul secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe NÉMETH ZSOLT a declarat :" În primul rând doresc să mulţumesc domnului deputat pentru întrebare deoarece consider  că a atras atenţia asupra unei întrebări foarte importante. Si eu consider că acest proces (procesul Agache - notă A.A.D) este înrudit cu procesele vremurilor staliniste , proces al cărui finalitate a avut loc de curând în România. Se deosebeşte doar prin  faptul că are un caracter etnic, deci într-un mod dezamăgitor, avem de a face  în România cu un proces modern bazat pe criterii etnice. Ştim ca în 1990 prin decretul lege nr.3  s-a acordat amnistierea tuturor celor care au comis infracţiuni pe data de 22 decembrie 1989 până la miezul nopţii. De aici porneşte punctul de vedere maghiar. .... Punctul de vedere explicit al guvernului maghiar (din care face parte şi Ministrul Justiţiei din Ungaria-notă AAD) este: chiar şi în cazul în care persoanele respective  ar fi comis acele infracţiuni , ar fi trebuit să cadă sub acel decret de amnistiere, deci avem de a face cu o discriminare etnică.  În această situaţie, atât prin căi juridice cât şi prin căi politice dorim să conferim legitimitate punctului de vedere maghiar, atât pe calea Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, cât şi pe calea contactelor politice bilaterale".

Orice comentariu este de prisos, de aceea solicit în mod oficial Ministerului Justiţiei din România să urmărească cu mare atenţie procedura juridică a urmăririi penale care se va face pe teritoriul Republicii Ungaria şi mai ales solicit ca în momentul în care această procedură juridică va fi blocată de către partea maghiară, partea română să intervină pentru ca procedura juridică să fie dusă până la capăt.

Rog Ministerul Justiţiei din România să acţioneze în mod profesionist şi ferm şi să nu permită părţii maghiare să-şi bată joc de tot ceea ce a întreprins Justiţia Română în cazul uciderii tatălui meu.

2.   Datorită faptului că o parte din cei condamnaţi în cazul uciderii tatălui meu, colonel post mortem Agache Aurel, se află pe teritoriul Republicii Ungaria sunt nevoit să încep procedura juridică a executării sentinţei pe latura civilă şi în Republica Ungară. Întrucât eu sunt cetăţean român şi situaţia existentă în acest dosar nu mi se datorează mie ca simplu cetăţean, apelez la Ministerul Justiţiei din România să mă sprijine în demersul meu prin următoarele:

a) Rog să mi se pună la dispoziţie, chiar şi contracost, a copiilor autorizate a sentinţelor penale traduse în mod oficial în limba maghiară, sentinţe care au fost remise şi părţii ungare cu prilejul procedurii de extrădare. Am nevoie de aceste sentinţe deoarece doresc să încep procedura de recunoaştere a hotărârii instanţei române pe teritoriul republicii Ungaria după care să încep executarea silită a criminalilor fugiţi în Ungaria.

b) Rog să mi se dea sprijin prin informaţii referitoare  la procedura pe care doresc să o pun în aplicare pe teritoriul Ungariei, respectiv care este instanţa de judecată şi gradul de ierarhie al acestei instanţe din Ungaria unde pot să încep procedura de punctul 2 lit. a  şi orice altă informaţie referitoare la această procedură.

c) rog să mi se comunice dacă există în cadrul Ministerului Justiţiei din România vreun compartiment care să sprijine astfel de demersuri prin consultanţă sau alte mijloace disponibile prin lege.

d) dacă cunoaşteţi alte organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale care pot oferi tipul de sprijin cerut mai sus.

Ţin să subliniez că nu solicit sprijin financiar de nici un fel, dar consider că Ministerul Justiţiei din România mă poate ajuta prin satisfacerea doleanţelor de mai sus. Ar fi în opinia mea o dovadă că Ministerul Justiţiei din România este alături de cetăţenii români care sunt obligaţi, în virtutea unor situaţii care subiectiv sau obiectiv vorbind pot fi imputate chiar Statului Român, să-şi caute dreptatea pe teritoriul altei ţări, în situaţia mea pe teritoriul Republicii Ungaria.

Vă rog respectuos să-mi răspundeţi în mod punctual şi să desemnaţi o persoană de contact în vederea îndeplinirii doleanţelor mele şi să fiu informat de rezultatul concret al petiţiei mele la adresa: municipiul  Codlea, Str. Nouă nr.99, jud. Braşov

Cu stimă

Agache Aurel Dionisie

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel