Modul în care a fost finalizată urmărirea penală în cazul Agache
Proceduri juridice interne ale statului român - Urmărirea Penală
Modul în care a fost finalizată urmărirea penală în cazul Agache
Finalizarea urmăririi penale?  Mecanismul complex  a determinat ca, de la data uciderii tatălui meu pe data de 22 decembrie şi până la întocmirea rechizitoriului pe data de 15 decembrie 1997, data la care am putut să ne constituim şi noi parte vătămată (civilă) în acest dosar, să treacă 8 ani fără o săptămână, perioadă de timp care în opinia noastră este excesiv de lungă.
De altfel şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a remarcat, în acest context (cererea 1505/02), că urmărirea penală a luat sfârşit în 1997, iar perioada 1992-1997 s-a caracterizat prin inactivitate din partea autorităţilor judiciare, care nu pare justificată de elementele aflate la dosarul cauzei. În plus, în măsura în care până în 1992 fuseseră administrate majoritatea probelor, nu există alte elemente care ar fi putut justifica o asemenea durată, în condiţiile în care miza pentru reclamanţi era foarte importantă, având în vedere gravitatea infracţiunii de care erau acuzaţi şi insecuritatea juridică ce decurge dintr-o procedură care a durat, în total, aproape zece ani. (punctul 58 din hotărâre).
Aşa cum a remarcat şi Curtea Europeană, perioada 1992-1997 s-a caracterizat prin inactivitate din partea autorităţilor judiciare, care nu pare justificată de elementele aflate la dosarul cauzei.
14 decembrie 1995: Prin adresa nr. 124.527 Inspectoratul General al Poliţiei se plânge la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie al României, în contextul identificării autorilor unor duble asasinate că activităţile efectuate nu au fost întotdeauna de calitate, executarea acestora nu s-a realizat la timp, ceea ce a condus la unele disfuncţionalităţi în conlucrarea dintre Parchet şi poliţie, iar randamentul cercetărilor a fost considerabil diminuat. Şi printre exemplele date se referă şi la dosarul uciderii tatălui meu (la capitolul dedicat judeţului Covasna).
24 ianuarie 1996: Prin adresa nr. 01192, poliţia oraşului Târgu Secuiesc, formaţiunea Poliţiei Criminale, solicită Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, autorizarea efectuării unor percheziţii la domiciliul lui Konrad Ioan şi la domiciliul lui Konrad Beata, părinţii urmăritului general nr. 5518/1992 Konrad Ioan, în vederea identificării unor înscrisuri din care să reiasă unde se află acest urmărit.
29 ianuarie 1996: Procurorul criminalist Fabian Karoly emite cele două mandate de percheziţie solicitate de poliţie pe data de 24 ianuarie 1996.
31 ianuarie 1996: Prin adresa nr. 01192, poliţia oraşului Târgu Secuiesc, formaţiunea Poliţiei Criminale, comunică Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna că cele două mandate de percheziţie nu au fost efectuate.
06 martie 1996: Prin adresa cu nr.1548/C/652/1996, Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie al României, Secţia de urmărire penală şi criminalistică solicită Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov să verifice situaţia fiecărui dosar şi să stabilească dacă disfuncţionalităţile sunt reale şi a măsurilor ce trebuie luate pentru soluţionarea judicioasă şi operativă a cazurilor respective.
20 iunie 1996: Prin adresa cu nr. 368/II/8/1996 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov răspunde solicitării Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie al României, Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi comunică stadiul de nelucrare în care se află cele două cazuri din judeţul Covasna, menţionând că «Parchetul de pe lângă Curtea de Apel nu a avut cunoştinţă de aceste cauze, neraportate în statistică de Parchetul Covasna şi neprezentate la controalele de fond şi tematice efectuate de procurorii inspectori, procurorul criminalist sau procurorul şef al secţiei de urmărire penală». Deci cu alte cuvinte cele două dosare printre care şi dosarul uciderii tatălui meu au fost dosite şi ascunse chiar şi faţă de parchetul ierarhic superior.
Concluzia: în perioada de la debutul anchetei, dar şi după data de 20 iunie 2004, până la 20 iunie 1996 dosarul uciderii colonelului post mortem Agache a fost în nelucrare şi ascuns chiar şi faţă de Parchetul ierarhic superior.
Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie al României, Secţia de urmărire penală şi criminalistică emite un ordin cu nr. 3204/1996 privind şi cauza uciderii lui Agache Aurel (aşa cum reiese din ordinul intern al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din 28 iunie 1996).
28 iunie 1996: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel emite o dispoziţie internă cu nr. 1 unde se prezintă un plan de lucru amănunţit cu scadenţe lunare şi periodice. Acest plan nu a fost dus la îndeplinire sub nici o formă.
10 septembrie 1997: După 15 luni de la emiterea dispoziţiei interne nr.1, domnul Ovidiu Handrea, procuror inspector la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în urma unui control de fond la unităţile Ministerului Public din judeţul Covasna, face o informare în care constată că, deşi dosarul uciderii tatălui meu a făcut obiectul verificărilor Parchetului General în cursul verii anului 1996, când a fost depistat ca fiind în nelucrare, totuşi la momentul informării nu s-a mai făcut absolut nimic în pofida dispoziţiei interne nr.1 din 28 iunie 1996 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, şi aduce această stare de lucru la cunoştinţa conducerii Parchetului pentru a lua măsurile ce se impun pentru grabnica lui soluţionare. Totodată aduce la cunoştinţă şi faptul că procurorul criminalist Fabian Karoly nu mai doreşte să efectueze urmărirea penală, deoarece este foarte aglomerat în activitatea sa şi el şi familia sa au fost ameninţaţi de persoane neidentificate (la telefon) că vor fi omorâţi pentru faptul că efectuează urmărirea penală în cauză.
În urma informării procurorului Handrea Ovidiu din data de 10 septembrie dosarul nr. 129/P/1990 a fost transferat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov unde a fost creat un dosar cu nr. 420/P/1997.
12 septembrie 1997: Dosarul nr. 129/P/1990 a fost solicitat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna.
15 septembrie 1997: Dosarul nr. 420/P/1997 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov a fost înregistrat la această unitate de parchet. Dosarul a fost repartizat spre soluţionare domnului procuror IONEL POPENECIU. Procurorul Ionel Popeneciu este procurorul care nu a respectat dispoziţia internă nr.1 din 28 iunie 1996 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
10 octombrie 1997: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a solicitat Serviciului de Evidenţă a Populaţiei din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna, informaţii despre Filip Orban Daniella Kamilla.
Din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare, aflate în dosarul nr. 420/P/1997 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, nu rezultă data la care au fost emise citaţiile pentru PAIZS OCTAVIAN, HEJJA DEZIDERIU, ORBAN ANDREI şi FILIP ORBAN DANIELLA.
Conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare, PAIZS OCTAVIAN şi HEJJA DEZIDERIU au fost citaţi în calitate de învinuiţi.
14 octombrie 1997: Paizs Octavian şi Hejja Dezideriu sunt audiaţi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov. La aceste audieri cei doi au reprezentaţi de către avocatul Laczko David Geza. Din actele dosarului nu rezultă dacă numiţii PAIZS OCTAVIAN şi HEJJA DEZIDERIU au fost prezenţi la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov. În dosar nu sunt date referitoare la eventuale proceduri judiciare desfăşurate faţă de susnumiţi.
14 octombrie 1997: Prin adresa nr. 420/P/1997, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, restituie Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, dosarul 129/P/1990 privind pe cei trei inculpaţi la aceea dată (Hejja Dezideriu, Filip Orban Daniella Kamilla şi Paizs Octavian) şi solicită ca până la termenul din 10 noiembrie 1997 să ia măsurile necesare de finalizare a cercetărilor şi de soluţionare a cauzei.
20 octombrie 1997: Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov că Filip Orban Daniella Kamilla a părăsit România după ieşirea din arest(1992).
22 octombrie 1997: Dosarul 129/P/1990 a ajuns la data de înapoi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna unde prim-procurorul Luppinger Attila, printr-o rezoluţie olografă, consemnează: «Kiss Alexandru şi Fabian Karoly vor finaliza dosarul ».
Din acest moment numele procurorului Fabian Karoly nu mai figurează în acest dosar, acest procuror care a tergiversat cu bună ştiinţă finalizarea dosarului s-a auto-recuzat de facto, observând faptul că celălalt procuror Kiss Alexandru şi-a luat în serios atribuţiile de procuror, că acesta reaudiază 2 martori, audiază părţile vătămate, îl audiază pe Reiner Anton, cel care fusese identificat după poze de martora Kozma Gizzela încă din data de 04 noiembrie 1991, ca fiind participant la uciderea lui Agache Aurel, şi că este ferm hotărât ca să finalizeze acest dosar.
07 noiembrie 1997: Plutonierul Spălmăcan Marius raportează către şeful poliţiei din Târgu Secuiesc, că Orban Daniela Kamilla nu a mai fost semnalată pe raza oraşului Târgu Secuiesc şi că din datele existente rezultă că se află în Ungaria.
În aceeaşi zi plutonierul Spălmăcan Marius raportează către şeful poliţiei din Târgu Secuiesc, că tatăl numitului Konrad Ioan declară că fiul lui nu a mai fost la adresa unde a domiciliat, după evenimentele din 22 decembrie 1989.
11 noiembrie 1997: Procurorul Kiss Alexandru îl audiază pe martorul Ilyes Emeric care declară că îşi menţine în totalitate declaraţia dată pe data de 07 noiembrie 1991.
11 noiembrie 1997: Procurorul Kiss Alexandru îl audiază pe martorul Duka Eugen care declară că îşi menţine în totalitate declaraţia dată pe data de 06 noiembrie 1991, cu precizarea faptului că datorită trecerii a opt respectiv şapte ani nu mai poate să recunoască după fotografii persoanele pe care le-a reţinut din grupul de cetăţeni care l-au agresat pe Agache Aurel.
13 noiembrie 1997: Reclamanta Agache Ileana a fost audiată de procurorul Kiss Alexandru, şi solicită tragerea la răspundere a celor vinovaţi de uciderea soţului ei. De altfel atunci când părţile vătămate au fost chemate pe data de 13 noiembrie 1997, ca să li se ia datele personale şi o declaraţie lui Agache Ileana, procurorul Kiss Alexandru şi-a dat cuvântul de onoare în faţa soţiei şi a celor 5 copii ai victimei Agache Aurel că acest dosar nu va mai fi tergiversat şi că el îl va finaliza cât mai repede cu putinţă.
13 noiembrie 1997: procurorul Kiss Alexandru, constatând că în dosarul 129/P/1990 au fost efectuate toate actele de urmărire penală necesare, în baza art. 250 din codul de procedură penală, l-a chemat pe inculpatul Reiner Anton punându-i în vedere că are dreptul să ia la cunoştinţă de materialul de urmărire penală de la dosar. Inculpatul Reiner Anton a declarat că nu se simte vinovat, că nu a săvârşit infracţiunea şi că nu are probe de solicitat în apărarea sa. În punctul de vedere al guvernului este trecut în mod eronat ca fiind pe data de 14 noiembrie 1997.
13 noiembrie 1997: Procurorul Kiss Alexandru îl audiază pe inculpatul Reiner Anton, cel care fusese identificat după poze de martora Kozma Gizzela încă din data de 04 noiembrie 1991, ca fiind participant la uciderea lui Agache Aurel. El neagă participarea sa la agresarea lui Agache Aurel, că este nevinovat, şi că nu are probe de solicitat în apărarea sa.
14 noiembrie 1997: procurorul Kiss Alexandru constatând că în dosarul 129/P/1990 au fost efectuate toate actele de urmărire penală necesare, în baza art. 250 din codul de procedură penală, l-a chemat pe numitul Paizs Octavian punându-i în vedere că are dreptul să ia la cunoştinţă de materialul de urmărire penală de la dosar. Inculpatul Paizs Octavian a declarat că nu se simte vinovat, că nu a săvârşit infracţiunea şi că nu are probe de solicitat în apărarea sa.
24 noiembrie 1997: Inspectoratul de poliţie al Judeţului Covasna trimite la solicitarea procurorului Kiss Alexandru, din data de 17 noiembrie 1997, cazierele judiciare pentru inculpaţii Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, Filip Orban Daniella Kamilla şi Reiner Anton.
24 noiembrie 1997: Inspectoratul de poliţie al Judeţului Covasna trimite la solicitarea procurorului Kiss Alexandru datele personale ale inculpatului Konrad Ioan cu menţiunea „plecat definitiv/Ungaria/1990” şi urmărit general nr. 5518/1992.
Procurorul Kiss Alexandru menţionează, în adresa sa nedatată, că după săvârşirea infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte, acesta a părăsit ţara plecând în Ungaria şi că a fost dat în urmărire generală la data de 08 ianuarie 1992.
24 noiembrie 1997: Plutonierul Basamac Nicolae, din cadrul poliţiei oraşului Târgu Secuiesc, menţionează într-un proces verbal că inculpatul Hejja Dezideriu este internat la spitalul din oraşul Târgu Secuiesc din data de 13 noiembrie 1997.
15 decembrie 1997: Procurorul Kiss Alexandru solicită Inspectoratului Poliţiei judeţului Bacău un cazier judiciar pentru inculpatul Reiner Anton.
15 decembrie 1997: Procurorul Kiss Alexandru solicită Inspectoratului poliţiei judeţului Covasna un cazier judiciar pentru inculpatul Konrad Ioan.
15 decembrie 1997: Procurorul Kiss Alexandru, redactează rechizitoriului în dosarul 129/P/1990.
15 decembrie 1997: Procurorul Kiss Alexandru, sub semnătura prim-procurorului Luppinger Attila, trimite un exemplar al rechizitoriului către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

CONCLUZII
Lecturând datele despre activitatea procurorului Fabian Karoly  constatăm că în anul 1990 a avut 36 de dosare si soluţionate prin rechizitoriu 21, în anul 1991 a avut 32 şi soluţionate 14, în anul 1992 a avut 37 şi soluţionate 18, în anul 1993 a avut 67 şi soluţionate 18, în anul 1994 a avut 57 şi soluţionate 28, în anul 1995 a avut 59 de dosare şi soluţionate 29, în 1996 a avut 65 dosare şi soluţionate 26, iar în 1997 a avut 62 de dosare şi soluţionate 23.
Se poate trage concluzia ca procurorul nu a avut un volum foarte mare de muncă şi că ar fi putut, dacă dorea, să soluţioneze cauza sus menţionată făcând o anchetă efectiva.
Motivaţia pentru care nu a mai făcut nimic în caz din 1992 o dă tot procurorul Fabian Carol în data de 5 martie 2002 în cadrul unei proceduri juridice care l-a vizat (o plângere penală făcută de reclamantul Agache Aurel Dionisie), unde procurorul Fabian Karoly, a declarat, citez: „După ce inculpaţii au fost puşi în libertate şi datorită articolelor apărute în presa locală defavorabile anchetei, persoanele care au mai fost ulterior audiate în cauză nu au mai dat declaraţii valorificabile din punct de vedere al scopului urmăririi penale.
Din acest moment au apărut primele ameninţări telefonice la adresa mea, fiind intitulat un zelos care tracasează persoane nevinovate. Aceste ameninţări inerente profesiei, nu ar fi contat, dar opinia publică defavorabilă a avut şi o influenţă negativă asupra rudelor mele apropiate şi mă refer la fraţii mei care locuiesc cu familiile lor în mun. Sfântu Gheorghe respectiv chiar în oraşul Târgu Secuiesc, cel din urmă fiind maistru la o întreprindere cu un număr mare de muncitori susţinători ai ideii unei anchete abuzive din partea mea.
Ideea de anchetă abuzivă a fost lansată în conştiinţa publică din judeţul Covasna prin declaraţiile unor parlamentari dintre care, unul cu o vechime mare la conducerea procuraturii, azi judecător la Curtea Constituţională (este vorba de senatorul UDMR Kozsokár Gábor - notă A.A.D.).”
Astfel s-a susţinut că actele de violenţă cu consecinţe letale comise asupra victimei fiind din 22.12.1989, cad sub incidenţa decretului de amnistie din 03. 01. 1990 al FSN-ului şi în consecinţă faptele comise de persoanele cercetate în cauză fiind amnistiate, cercetarea acestora în continuare constituie un abuz din partea subsemnatului şi a procuraturii. Ţinând cont de acest nou context am solicitat ca pentru această cauză să fie delegat un alt procuror din afara judeţului. Solicitările mele au fost acceptate doar verbal invocând faptul că din punct de vedere legal nu pot invoca motive de abţinere sau recuzare”.
Din această notă reiese cu claritate că procurorul Fabian Karoly s-a aflat sub influenţa acestor parlamentari UDMR, cu cel mai influent dintre aceştia, ex-senatorul UDMR Kozsokár Gábor a fost şi coleg de serviciu, ulterior acesta a fost numit pe criterii politice ca judecător la Curtea Constituţională în perioada 1998-2007.

Foarte important este rolul procurorului Fabian Karoly, cel care ar fi trebuit să finalizeze urmărirea penală încă din anul 1992, şi care datorită lucrărilor comisiei parlamentare care a redactat raportul Harghita-Covasna a făcut acte de urmărire penală în funcţie de ritmul lucrărilor acestei comisii. Mai exact, în momentul când comisia sau sub-comisii ale acesteia făceau audieri, cereau rapoarte şi informări unor autorităţi judiciare şi domnul procuror făcea acte de urmărire penală şi aresta 3 oameni.
Iar în momentul în care comisia şi-a finalizat raportul şi şi-a încetat activitatea, în mod natural, şi procurorul Fabian Karoly nu a mai făcut acte de urmărire penală în acest dosar.
Activitatea Comisiei Harghita-Covasna l-a obligat în mod indirect pe acest procuror ca să-şi exercite atribuţiile în ceea ce priveşte efectuarea de acte de urmărire penală.
Dar în paralel procurorul Fabian Karoly a fost influenţat în mod egal şi de opiniile celeilalte tabere, respectiv a liderilor politici ai UDMR-ului, care s-au aflat pe o poziţie făţiş contrară politicienilor care au aprobat activitatea comisiei parlamentare. Comisia parlamentară a întocmit în anul 1991 raportul politic Harghita-Covasna, şi ulterior, s-a solicitat luarea de măsuri în anul 1992.
Acest raport politic a continuat să exercite un efect important de vreme ce procurorul Fabian Karoly îl ataşează în septembrie 1997 la dosarul special 420/P/1997 (dosar special menit a soluţiona dosarul 129/P/1997 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna).
Prezenţa raportului politic Harghita-Covasna (cu numele olograf al procurorului Fabian Karoly pe prima pagină şi cu sublinieri care sunt grăitoare pe pagina 5) în dosarul 420/P/1990 de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, dosar special menit a soluţiona dosarul 129/P/1997 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna dovedeşte fără putinţă de tăgadă că influenţa politicului în finalizarea urmăririi penale a fost constantă de a lungul timpului.
Astfel există o continuitate a influenţei acestui raport politic şi după 1994 anul ratificării de către România a Convenţiei Europene.
Procurorul Fabian Karoly nu a mai efectuat acte de urmărire penală, cu toate că în perioada 1996-1997 (deci după ratificarea din 16 iunie 1994 de către România a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului) i s-a trasat ca dispoziţie să finalizeze urmărirea penală împreună cu procurorul Ionel Popeneciu de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi ulterior cu procurorul Kiss Alexandru de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, totuşi el nu a mai efectuat în mod deliberat acte de urmărire penală?
Şi abia când presiunea parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov a atins cele mai înalte cote procurorul Fabian Karoly s-a autorecuzat deşi legea nu-i permitea acest lucru, fiind conştient că dosarul va fi finalizat până la urmă de altcineva.
Dar când a fost vorba de cazul uciderii tatălui meu, s-a plasat în sfera de influenţă a politicienilor UDMR, a ascuns dosarul şi nu a mai efectuat acte de urmărire penală din 1992. Şi abia când presiunea parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov a atins cele mai înalte cote s-a autorecuzat deşi legea nu-i permitea acest lucru, fiind conştient că dosarul va fi finalizat până la urmă de altcineva.
 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel