Solicitarea familiei Agache de a se anula decretul de graţiere a criminalului Héjja Dezideriu
Grupul de interese :Târgu Secuiesc - 1989 - Fostul preşedinte al României - Ion Iliescu

Solicitarea familiei Agache de a se anula decretul de graţiere


Acest memoriu cu nr. 07530/25 martie 2002 a fost depus la palatul Cotroceni. Motivul pentru care tonul acestui memoriu este mult atenuat faţă de convingerile mele este acela că acest document a fost semnat şi de mama mea Agache Ileana, care m-a rugat să scot aprecierile dure întrucât doreşte şi ea să semneze documentul şi dânsei îi este teamă să nu-şi piardă locul de muncă (ea fiind angajată la poliţia Codlea), fiindu-i teamă că ar putea fi acuzată de ofensă adusă preşedintelui statului. Astfel a trebuit ca să scot din acest memoriu faptul că preşedintele Ion Iliescu este complice moral la asasinarea tatălui meu şi a trebuit să scot şi faptul că preşedintele României ar trebui să-şi ceară scuze, în genunchi , la mormântului tatălui meu. Din aceste considerente dar şi datorită faptului că am ţinut mult ca acest document să fie semnat şi de soţia colonelului post mortem Agache Aurel am fost obligat să reduc tonul acuzator la adresa preşedintelui României. Dar pentru ca acuzaţiile pe care le-am adus preşedintelui să fie luate în considerare am redepus cu această ocazie şi celelalte două memorii care au fost adresate preşedintelui în anul 2001 şi care conţin acele acuzaţii şi etichetări.


Domnule Preşedinte al României

Ion Iliescu,

Familia Agache a luat la cunoştinţă cu stupoare şi indignare de decretul de graţiere nr. 194 din data de 13 martie 2002, decret prin care aţi graţiat restul de pedeapsă pe care criminalul Héjja Dezideriu avea de ispăşit în urma uciderii cu bestialitate a tatălui meu colonel post mortem Agache Aurel, Erou Martir al Revoluţiei din decembrie 1989. Rest de pedeapsă metaforic vorbind deoarece a stat în închisoare doar 253 de zile.

Consider că prin decizia luată aţi încălcat principiile care stau la baza prerogativei de graţiere prezidenţială cu care Constituţia v-a împuternicit. Nu este prima oară când faceţi acest lucru, stilul dumneavoastră de gândire şi principiile pe care vă bazaţi au mai determinat astfel de decizii în anul 1994 în cazul criminalilor care au ucis cu bestialitate cadre ale Ministerului de Interne la Zetea şi Dealu iar în anul 1995 în cazul criminalilor de la Cristuru Secuiesc.

Anul trecut pe data de 18 septembrie aţi afirmat în mod public următoarele: „O să vină la mine acum senatorul Frunda. Ştiu despre ce este vorba, am fost în secuime, ei vor să vină, eu să graţiez pe cei care au ucis poliţişti în decembrie 1989. A fost crimă, au ucis cu o aşa bestialitate, unuia i-au tăiat capul si s-au jucat cu capul în praful comunei respective. Si vin acum să ceară ca eu să graţiez... Preşedintele are dreptul de graţieri individuale. N-a fost nici un caz de graţiere pentru asemenea situaţii de crime sau tâlhării foarte grave. Graţierile individuale se referă la cazuri mai simple, cu pedepse limitate” .

Aţi minţit domnule preşedinte al României, aţi mai graţiat  bestii care au comis atrocităţi şi pe deasupra nu cunoaşteţi nici ce s-a întâmplat în realitate în timpul acelor atrocităţi, pentru că nu există nici un caz în care s-ar fi tăiat capul unui cadru MI şi s-ar fi jucat fotbal cu el în praful comunei. Acest lucru nu s-a întâmplat, în schimb s-au întâmplat alte atrocităţi care sunt la fel de grave. De pildă tatăl meu a fost linşat în amiaza mare în centrul orăşelului Târgu Secuiesc, a fost torturat până la moarte, după care ore în şir s-au executat acte de profanare şi batjocorire a corpului neînsufleţit, i-au înfipt în ochi o monedă şi stema de la caschetă, l-au batjocorit în zona organelor genitale şi i-au îndesat un şobolan mort în gură. După care au încercat să incendieze trupul zdrobit care zăcea pe caldarâm. Iar printre persoanele care au comis oribilul asasinat s-a numărat şi Héjja Dezideriu, care este unul din persoanele direct răspunzătoare pentru atrocităţile care s-au întâmplat în Târgu Secuiesc.

Ironia soartei face ca această bestie criminală după ce în timpul regimului comunist a beneficiat de protecţia Securităţii datorită căreia a scăpat de la închisoare întrucât Miliţia Economică instrumentase un dosar de delapidare la unitatea unde acest individ era şef, acum în plin regim democratic beneficiază de protecţia Uniunii Democrate Maghiare din România.

După vizita de la Târgu Mureş din luna septembrie 2001, unde v-aţi întâlnit cu domnul senator UDMR Frunda György şi unde aţi abordat acest caz  a urmat întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu delegaţia UDMR-ului din data de 26 septembrie 2001 unde sub sintagma „Membrii delegaţiei au amintit si despre unele modalitatea juridice în privinţa soluţionării cazului Agache din Târgu-Secuiesc” aţi discutat din nou de acest caz. Şi Dumnezeu mai ştie de câte ori s-au făcut intervenţii la dumneavoastră pentru ca să graţiaţi pe criminalii tatălui meu.

Şi deoarece acest criminal nu recunoaşte atrocităţile comise, cu toate că în timpul anchetei din cadrul urmăririi penale a recunoscut că a participat la comiterea atrocităţilor, şi nu le regretă sub nici o formă ba mai mult declară în mod semeţ că nu se simte vinovat nici acum şi nici nu s-a simţit vinovat în decembrie 1989; a trebuit găsită o altă cale de ieşire pentru ca doleanţa UDMR-ului să fie satisfăcută. Şi profitând de unele afecţiuni medicale  pe care acest criminal le are  nu aţi stat pe gânduri şi folosind ca paravan acest lucru „din motive umanitare” l-aţi graţiat. Şi asta chiar în dispreţul afirmaţiilor dumneavoastră cum că : „N-a fost nici un caz de graţiere pentru asemenea situaţii de crime sau tâlhării foarte grave. Graţierile individuale se referă la cazuri mai simple, cu pedepse limitate”

Chiar şi paravanul folosit respectiv motivele medicale arată cu certitudine că aţi încălcat principiile pe care se bazează prerogativa graţierii individuale. Pentru că în închisorile din România există persoane mult mai bolnave decât acest individ şi care deoarece nu beneficiază de protecţia vreunui partid sau a vreunui grup de interese sunt respinşi din start de către cei care se ocupă de graţieri. Pentru ei există o singură cale şi anume cea legală şi anume procedura medicală care să determine dacă aceştia suportă sau nu executarea pedepsei.

Aţi afirmat în mod public că "Héjja Dezideriu nu suportă condiţiile de detenţie şi era firesc să-l graţiez"  şi că „Din punct de vedere medical dosarul este extrem de solid. Medicii l-au verificat pe Dezideriu si au stabilit diagnostice din care rezultă că e grav bolnav si nu suportă condiţiile de detenţie". Nu ştiu ce fel de adeverinţe vi s-au furnizat de către grupul de interese din spatele acestui criminal dar un lucru este sigur şi anume că medicii legişti de la Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş au stabilit că acesta poate suporta regimul de detenţie. Şi de aceea luând în considerare şi adeverinţele emise de medicii civili de la Târgu Mureş, adeverinţe care în loc să fie transmise pe circuitul juridic prevăzut de lege au urmat un circuit extrem de ciudat întrucât au fost transmise  către Institutul de medicină legală de la Târgu Mureş având ca staţie şi biroul senatorului UDMR Frunda György, instanţa de la Miercurea Ciuc a hotărât ca Héjja Dezideriu să fie dus la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici pentru a se stabili cu certitudine dacă acesta poate sau nu poate suporta regimul de detenţie.

Oricum ceea ce s-a întâmplat la Târgu Mureş pune multe semne de întrebare. În cotidianul Hargita Népe din data de 09 noiembrie 2001 domnul senator UDMR Frunda György declară sus şi tare că : „Aşa cum este cunoscut medicii din Miercurea Ciuc au opinat că Héjja poate executa pedeapsa cu închisoarea şi nu au luat în considerare că starea piciorului său necesită o intervenţie chirurgicală. Cu acest picior el nu ar putea fi apt nici pentru viaţa civilă darmite pentru puşcărie. Judecătoria din Miercurea Ciuc a cerut o supra expertiză de pe urma căreia medicii legişti de la Târgu Mureş au stabilit că starea de sănătate a lui Héjja Dezideriu nu poate determina ispăşirea pedepsei cu închisoarea.” Numai că în acelaşi articol din Hargita Népe aflăm că dr. Hecser László a declarat că la el nu au ajuns nici un fel de documentele de la medicii legişti de la Miercurea Ciuc  şi că nici Héjja Dezideriu  nu a fost dus pentru examinare. Într-un alt ziar şi anume în săptămânalul Székely Hirmondó domnul Frunda declară:” Este vorba de o neînţelegere întrucât Héjja a fost examinat de către un medic ortoped din Târgu Mureş şi de un alt medic de specialitate. Documentul întocmit privind indicaţia de punere în libertate l-am văzut eu însumi cu ochii mei dar că atunci când ziaristul Szondy Zoltán s-a interesat la medicul legist acesta nu ajunsese încă pe masa acestuia. Iar  medicul legist va recomanda, pe baza documentului respectiv, judecătoriei din Miercurea Ciuc eliberarea lui Héjja Dezideriu” .

Spre cinstea sa judecătoria din Miercurea Ciuc nu a marşat la aceste manevre preferenţiale şi a decis să-l trimită pe Héjja Dezideriu la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici. Dar este absolut şocant că alţi oameni mult mai bolnavi decât Héjja Dezideriu nu au acces la un astfel de tratament preferenţial deoarece ei nu au în spatele lor ca sprijin UDMR-ul.

Din păcate certitudinea faptului că Héjja Dezideriu suportă regimul de detenţie nu s-a mai putut materializa întrucât dumneavoastră domnule preşedinte al României aţi făcut un exces de zel motivat de subteranele relaţiei cu UDMR-ul  şi aţi întrerupt cursul firesc al unei proceduri judiciare din care s-ar fi putut stabili cu certitudine dacă criminalul Héjja Dezideriu suportă sau nu regimul de detenţie. De altfel există o prevedere care spune că singura instituţie abilitată să dea verdicte în astfel de situaţii este Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici tocmai pentru ca să existe certitudinea că nu se fac abuzuri şi că diverşi potentaţi ai zilei nu încearcă prin puterile de care dispun să scape de rigorile legii invocând motive medicale. Iar dacă s-ar fi stabilit cu certitudine că Héjja Dezideriu nu suportă regimul de detenţie atunci exista posibilitatea ca să i se suspende executarea pedepsei până la momentul în care acesta ar fi fost apt din nou pentru a-şi executa pedeapsa şi nici într-un caz graţierea. Pe lângă faptul că a primit o pedeapsă foarte blândă luând în considerare atrocităţile de la Târgu Secuiesc, pe lângă faptul că regimul de detenţie de la Miercurea Ciuc a fost unul preferenţial, iar manevrele făcute în timpul procedurii de constatare medico-legală au foarte multe semne de întrebare veniţi dumneavoastră şi cu semnătura dumneavoastră daţi verdictul final şi consideraţi că bolnav fiind acest criminal trebuie iertat de pedeapsă.  Este o decizie injustă, părtinitoare şi care încalcă principiile prerogativei prezidenţiale a graţierii individuale.

În orice ţară democratică din lume care are la conducere un preşedinte imparţial aşa ceva ar fi fost cu neputinţă. Într-o ţară democratică partidele şi politicienii nu au nici un cuvânt de spus în actul graţierii iar procedurile sunt stricte şi riguroase şi se bazează pe nişte principii extrem de clare care determină stabilirea cu certitudine a motivelor reale pentru care un condamnat ar trebui să beneficieze de graţiere individuală din partea preşedintelui ţării.

Aţi mai afirmat că decizia de a-l graţia pe Héjja Dezideriu nu a fost luată nici din considerente politice si nici din cele etnice. Pentru a lămuri această problemă vă rog să-mi permiteţi să-l citez din nou pe domnul senator UDMR Frunda György , din declaraţia din Romániai Magyar Szó din data de 23 martie 2002: „…si e de la sine înţeles că graţierea lui Héjja Dezideriu este eminamente pozitivă. Am convingerea că în aceasta  un rol important a jucat si faptul că UDMR-ul a stat alături de el în mod ferm, eu de exemplu timp de trei ani de zile l-am apărat la toate nivelele inclusiv în ceea ce priveşte cererea de graţiere. Iar citatul de pe pagina Web oficială a UDMR-ului: „Avocatul condamnaţilor a fost senatorul UDMR Frunda György  care conform presei române a dus o politică de lobby continuă şi agresivă. Senatorul a spus că punerea în libertate a lui Héjja Dezideriu nu este o reuşită personală şi consideră că meritul aparţine UDMR-ului. Iar în conferinţa de presă de ieri preşedintele Uniunii a salutat gestul  preşedintelui statului Iliescu”.

Chiar dacă de a lungul anilor domnul Frunda prin modul lipsit de etică profesională în care a abordat cazul uciderii colonelului post mortem Agache Aurel, chiar dacă de a lungul anilor domnia sa a dezinformat opinia publică cu privire la atrocităţile şi  modul în care a murit tatăl meu, chiar dacă neagă profanările comise asupra tatălui meu ,  de această dată domnia sa spune adevărul: decizia privind graţierea lui Hejja Dezideriu se datorează în foarte mare măsură presiunilor UDMR-ului.

Este absolut inacceptabil şi imoral cum durerea unei familii care datorită regimului dumneavoastră din anii 1990-1996 nu a putut beneficia de un proces echitabil şi rezonabil ca durată în timp, acum este din nou sacrificată pe altarul unor înţelegeri oculte şi pacificatoare cu forţa. Atunci când fostul preşedinte domnul Emil Constantinescu a promis rezolvarea „Dosarelor Revoluţiei” am fost trup şi suflet alături de dânsul şi am sperat că în România se va instaura un nou sistem juridic care să facă dreptate  şi pentru cei năpăstuiţi de soartă. Şi nu este întâmplător faptul că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov  a dat ordin prin adresa nr. 420/P/1997 din 14 octombrie 1997 ca până pe data de 10 noiembrie 1997 să se ia toate măsurile necesare pentru finalizarea cercetărilor şi soluţionarea cauzei. Aşa ceva pe timpul regimului dumneavoastră ar fi fost cu neputinţă. Şi am trecut cu durere şi emoţii peste toate obstacolele ivite şi chiar dacă pedepsele au fost blânde a existat un dram de alinare şi pentru noi, insuficiente însă ca să ne facă să uităm durerile cauzate de regimul dumneavoastră. Şi acum aţi început să distrugeţi bruma de dreptate care s-a făcut şi în cazul uciderii tatălui meu. Aţi ignorat şi memoriile noastre nr. 16402/14 iunie 2001 şi nr. 26629 din data de 14 septembrie 2001, memorii în care am adus cu încrâncenare argumente solide privind faptul că în cazul Agache nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca vreunul din criminalii tatălui meu să fie graţiat.

Luând în considerare toate aspectele mai sus menţionate vă solicit să anulaţi decretul de graţiere nr. 194 din 13 martie 2002 în ceea ce priveşte pe criminalul Héjja Dezideriu întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca acesta să beneficieze  de un astfel de privilegiu.

Iar în măsura în care interesele dumneavoastră vor fi superioare suferinţelor familiei Agache  vă solicit în mod insistent să aveţi bunul simţ să veniţi în Municipiul Codlea şi la mormântul tatălui meu, care anul trecut a fost reînhumat cu onorurile cuvenite unui Erou Martir, să vă cereţi iertare de la el şi poate după aceea o să aveţi bunul simţ ca să vă cereţi iertare şi de la mama mea şi de la cei patru fraţi ai mei. Vă promit că eu nu o să particip şi nu o să fiu în Codlea dacă veţi face acest gest. Pentru că eu nu vă pot ierta şi luând în considerare tot ce s-a întâmplat în cei 12 ani de moartea tatălui meu şi mai ales gestul de a graţia  pe unul din criminalii tatălui meu vă consider complice moral al grupului de interese care a sprijinit pe criminalii colonelului post mortem Agache Aurel şi nu-mi doresc altceva decât ca în ultimele clipe ale vieţii dumneavoastră să trăiţi şi să simţiţi coşmarul şi durerea pe care l-a simţit acest om şi familia sa.

Cu sinceritate

Agache Aurel Dionisie

Agache Ileana (soţia colonelului post mortem)

Bucureşti

25 martie 2002

 

P.S.: Cazul Agache va fi analizat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

1.  Plângerea criminalilor va fi dezbătută în cadrul dosarului cu nr. 1505/2001 şi este invocat faptul că statul român a încălcat prevederile articolului 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil şi rezonabil ca durată în timp şi a prevederilor art.14 privind procesele  cu caracter discriminatoriu, în cazul de faţă cu caracter discriminatoriu pe motive etnice.

2.  Plângerea familiei Agache va fi dezbătută în cadrul dosarului cu nr. 9812/2002 şi este invocat faptul că statul român a încălcat prevederile articolului 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil şi rezonabil ca durată în timp


.

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel