Ucigaşul Héjja Dezideriu, biografia şi rolul acestuia în uciderea ofiţerului de miliţie Agache Aurel
Grupul de interese :Târgu Secuiesc - 1989 - Criminalul Hejja Dezideriu

Ucigaşul Héjja Dezideriu, biografia şi rolul acestuia în uciderea ofiţerului de miliţie Agache Aurel

ucigaşul Héjja Dezideriu (Dezsö) Ucigaşul Héjja Dezideriu (Dezsö), fiul lui Dezsö şi Emilia născut pe data de 23 august 1946 în oraşul Târgu Secuiesc.  Studii 11 clase. Fiind şeful  laboratorului de cofetărie al I.C.S. Mixt a fost cercetat de către miliţie pentru speculă cu produse alimentare (zahăr, ulei, ouă, unt, etc). A scăpat de închisoare doar la intervenţia Securităţii a cărui colaborator a fost. Astfel prin ordonanţa nr. 316/P/1987 a Procuraturii locale Târgu Secuiesc a primit o amendă administrativă în valoare de 1000 lei. Totodată după revoluţie, s-a pus în mişcare acţiunea penală la data de 01.07.1991 în dosarul 211/P al procuraturii locale Târgu Secuiesc pentru art. 37 al. 2 din decretul 328/1966. Astfel a fost condamnat la 1 an suspendare pentru conducerea unui autoturism având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depășește limita legală prin sentinţa 138/10.09.1991 a judecătoriei Târgu Secuiesc. Este unul din criminalii care s-au comportat foarte violent în timpul uciderii colonelului post mortem Agache Aurel.


În timp ce era arestat preventiv în perioada 27 noiembrie 1991-27 decembrie 1991, era ferm convins că va fi condamnat pentru atrocităţile comise pe 22 decembrie 1989. Din acest motiv a încercat să dovedească că este o persoană dezechilibrată mintal cu accentuate tendinţe de agresivitate.

..........................................................................................................................................................

Către procuratura Judeţeană Sfântu Gheorghe

În apărarea legitimă a învinuitului  Héjja Dezideriu /Dezsö, arestat preventiv în arestul poliţiei judeţului Covasna,

 Vă rugăm să binevoiţi:

           1.  a dispune examinarea învinuitului din punct de vedere psihologic de către o comisie în care să facă parte medici cu specialitatea de psihiatrie şi neurolog ca să ne dea răspunsuri la următoarele probleme:

           a./ presupunând că învinuitul a dus o viaţă deviată de cea normală/deviat în comportament/manifestată în hiper-impulsivitate faţă de evenimentele independente de voinţa lui ca de exemplu:

              - a vrut să dea foc autoturismului deoarece la primul contact nu a pornit motorul,

              - a vrut să-l omoare pe mânzul care nu a păşit la locul dorit sau nu s-a oprit unde a dorit el,

             - atât faţă de superiori cât şi cei din subordinea lui câteodată dar nu cu puţine ocazii s-a comportat foarte agresiv, dur chiar ameninţător, indiferent dacă a avut dreptate sau nu.etc....etc.

          întrebarea:    dacă a suferit de vreo boală care a influenţat negativ discernământul?

          b./ dacă în urma boli de care suferă învinuitul s-a agravat deodată cu evenimentele Revoluţiei din 22 decembrie 1989,

          c./ dacă învinuitul a avut discernământul păstrat cu ocazia acelor evenimente şi a comis conştient faptele sau fapta pentru care este cercetat?

         2. Pentru a putea dovedi acest comportament deviat solicităm să ascultaţi ca martori pe:

   1./  Veress István       din Târgu Secuiesc

   2./ Klampedy Jozsef    din Târgu Secuiesc

   3./ Szigeti Katalin       din Târgu Secuiesc

   4./ Könczei Emilia     din Târgu Secuiesc

   5./ Vida Géza            din Târgu Secuiesc

         3./ VĂ rugăm să solicitaţi de la Procuratura Militară Teritorială Braşov câte o copie de pe denunţurile / plângerile, reclamaţiile / făcute de locuitorii oraşelor Baraolt şi Târgu Secuiesc împotriva victimei Aurel Agache, pe perioada 1985 - 1989 decembrie.

..........Semnătura ucigaşului Héjja Dezideriu şi a apărătorului său Könczei László.............


Pentru a scăpa de consecinţele condamnării sale a beneficiat de sprijinul politicienilor UDMR, a presei locale. Astfel când s-a încercat arestarea sa pe data de 24 mai 2001,  simulând o stare de rău a beneficiat de sprijinul ziariştilor local şi a fost transportat cu maşina ziarului local la spital unde a fost internat din ordinul directorului spitalului şi ulterior operat. A primit o amânare de 30 de zile după care a fost încarcerat.

Tot pentru a scăpa de consecinţele sentinţei în ceea ce priveşte latura civilă , a divorţat de formă de soţia sa Héjja Olga fiica lui Dávid şi Anna, născută la 25.05.1945 în comuna Ghelinţa. Totodată în urma acestui divorţ formal toată averea familiei, care cuprinde şi apartamentul din Târgu Secuiesc de pe str. Grădiniţei nr. 1, sc. B, ap. 19 a trecut în proprietatea „fostei” soţii, care a cumpărat o casă pe str. Bem nr. 40 unde stă bine mersi cu „fostul” ei soţ ucigaş.


Declaraţiile contradictorii ale inculpatului Héjja Dezideriu (Dezsö):

În cadrul anchetei penale în dosarul uciderii ofiţerului de miliţie Agache Aurel a recunoscut faptul că l-a lovit pe maiorul Agache.
* Fila 99 - Dos.129/P/1990 (Declaraţie dată pe 26 noiembrie 1991): "M-am îndreptat către acest grup si în drum am găsit o bucată dintr-o coadă de steag cu lungimea de cca. un metru pe care am luat-o în mână. …I-am spus acestuia (şoferului salvării,subl. noastră) că este foarte bine că nu poate pleca, deoarece maiorul Agache îşi merită soarta şi că ar putea avea şi el aceeaşi soartă dacă îl va ajuta….M-am apropiat de targă şi l-am lovit şi cu picioarele de cca.6 ori în partea inferioară a corpului, respectiv din zona abdomenului în jos. Reţin că am dat şi cu coada de steag …."
* Fila 102 - Dos.129/P/1990(Declaraţie dată pe 26 ianuarie 1990): "…când am trecut pe lângă el am dat şi eu un picior în fund".
* Fila 103 - Dos.129/P/1990 (Declaraţie dată pe 27 noiembrie 1991): "…am observat o coadă de steag cu o lungime de cca.1 metru căzută pe sosea şi pe care am luat-o în mână. Am luat acest instrument în mână, întrucât am văzut în mâna majorităţii cetăţenilor diferite instrumente asemănătoare…. Atunci şi eu am răspuns când am aflat de numele maiorului Agache că bine a făcut că nu a plecat cu salvarea, că atunci şi el (şoferul salvării,subl .noastră) ar fi meritat să fie omorât….Aflând că în acel loc se află maiorul Agache, faţă de care de câţiva ani purtam o ură,….Cu coada de la steag şi eu am încercat să-l lovesc, dar nu prea am reuşit din cauza mulţimii, şi atunci am lovit-o cu piciorul în acesta şi după aprecierea mea, de 5 - 6 ori am nimerit-o în regiunea abdominală şi mai jos…"
* Fila 41 - Dos.129/P/1990.(Declaraţia lui Lote Ludovic din data de 25 martie 1992): …"In acest loc(locul agresiunii,subl .noastră)l-am recunoscut pe Héjja Dezideriu care gesticula si striga…"
* Fila 43 - Dos.129/P/1990.(Declaraţia lui Hosu Petru din data de 18 noiembrie 1991): "…Insă dintre cei care au fost cei mai insistenţi si au lovit de cele mai multe ori am recunoscut si descris în declaraţia din 14 noiembrie 1991 trei persoane…. si un bărbat scund de cca. 1.60 - 1.65 m., saten spre brunet, îmbrăcat cu o scurtă de piele de culoare închisă, în vârstă de 35 - 38 de ani (filele 6 si 7 - declaraţie poliţie)".
* Fila 51 - Dos.129/P/1990.(Declaraţia lui Kozma Gizzela din data de 04 noiembrie 1991): "…Mr.Agache din nou a fost scos din salvare de către numiţii Héjja si Paizs dar al căror prenume nu îl .cunosc…..Subsemnata Kozma Gizzela după ce mi-au fost arătate fotografii de la evidenta populaţiei, arăt că aceea persoană pe care am indicat că a fost prezent la locul conflictului se numeşte Reiner Anton, Împreună cu numiţii Héjja si Paizs l-au tras afară din maşină/salvare/ pe victima Agache Aurel.
* Fila 53 - Dos.129/P/1990 (declaraţia lui Vardo Vilmos din data de 03 decembrie 1991): "…am reuşit să-l urc pe Agache în salvare, însă numiţii Héjja Dezideriu si Paizs Octavian l-au tras jos din salvare si lumea a continuat să-l lovească. dintre agresori , I-am remarcat pe cei doi care l-au tras jos din salvare si i-au aplicat mai multe lovituri cu mâinile si picioarele…."


 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel