Declaraţia maiorului Irimia Gheorghe din data de 08 mai 1991
Atrocităţile din 22 decembrie 1989 Tg. Secuiesc - Raportul Harghita - Covasna
Fragmente din declaraţia maiorului Irimia Gheorghe din data de 08 mai 1991
 
 

08 mai 1991.Maior Irimia Gheorghe.                                               Dosar 64, 168          

pag.54

Suntem Comisia Parlamentară de Audiere a Românilor obligaţi să părăsească locurile de muncă din judeţele Harghita şi Covasna.

Discuţie cu domnul maior Eremia Gheorghe din Covasna. Domnule maior ştiind cu cine staţi de vorbă, suntem numai o fracţiune dintr-o subcomisie, vă rog ca dumneavoastră, legat de evenimentele care s-au desfăşurat în mod neplăcut în cursul anului trecut, ceea ce doriţi să faceţi cunoscut, numai ceea ce doriţi să relataţi, ceea ce consideraţi ca este necesar.

Irimia Gheorghe:- Domnule Chiriţescu, as dori să vă fac cunoscut unele fapte care s-au petrecut în oraşul Târgu Secuiesc, unde mi-am desfăşurat activitatea începând cu anul 1978, de la formaţiunea juridică din cadrul fostei miliţii a oraşului Târgu Secuiesc.

Am lucrat 12 ani în oraşul Târgu Secuiesc la formaţiunea judiciară şi am lucrat pe probleme de prevenire a infracţiunilor de tâlhărie, lovituri cauzatoare de moarte, în special infracţiunile comise cu violentă. În 1978 m-am căsătorit cu o cetăţeană din oraşul Târgu Secuiesc, de naţionalitate maghiară, socrii fiind din oraşul Târgu Secuiesc, de acolo. Soţia fiind la fosta miliţie la Evidenta Populaţiei.

Aş începe să relatez cu evenimentele care au avut loc pe 22 decembrie 1989 când fosta miliţie din oraşul Târgu Secuiesc a fost atacată de elemente infractoare de naţionalitate maghiară. Şi cadrele, se primise ordinul la orele 13.30, dat de către seful politiei judeţene domnul colonel Ardeleanu  să nu se tragă acolo sub nici un aspect, noi am executat ordinul şi am depus armamentul în magazia de armament. Şi am aşteptat derularea evenimentelor. În jurul orelor 15 fără 20 de minute un grup de infractori în frunte cu un infractor , care are în jur de 19-20 de condamnări, de naţionalitate maghiară pe nume Molnar Benedek, poreclit Comsa. Au pătruns în sediul fostei miliţii a oraşului Târgu Secuiesc. Acolo a început un adevărat măcel şi în special contra cadrelor româneşti. Asta pot să o afirm şi o pot susține oriunde. Doi subofiţeri de naţionalitate maghiară când au ieşit în fata populaţiei care era adunată în fata miliţiei a spus că sunt maghiari şi nu au fost bătuţi. Însă celelalte au fost bătute în ultimul hal.
Treaba a culminat cu omorârea bestială a maiorului Agache Aurel, tatăl a cinci copii. Ai căror autori nici până în prezent nu s-au descoperit. Sunt o groază de zvonuri care au apărut, mă refer la ziarul local, că ar fi drept că ar fi luat aur, că ar fi făcut alte minuni. Nu e nimic documentat, nu e nimic stabilit însă orice ar fi făcut, eu zic că erau organe competente care trebuiau să i-a nişte măsuri împotriva lui în acest caz.
-III-: Categoric că este vorba de o crimă.
Irimia Gheorghe: După mine nu a fost chiar o crimă, ăsta a fost un act de linşaj. Şi nu au permis familiei timp de  două zile ca să fie ridicat corpul de acolo. Nu ştiu ce i-au făcut pe la ochi, acolo! I-au pus un şobolan în gură, a stat dezbrăcat acolo două zile în fata maternităţii de nu a putut familia respectivă ca să-l ridice ca să-l ducă să-l înmormânteze. Treaba a culminat cu devastarea a trei case. Respectiv locuinţa mea, cred că dacă-mi prindea familia, soţia şi fata le-am trimis la socri, cred că mi-le omora sau îmi viola soţia sau fetița, că infractorul respectiv Molnar Benedek aşa a făcut afirmaţia când a mers către locuinţa mea  că merge să-i violeze soţia căpitanului Irimia şi a lui Nichita Teodor. Au fost la locuinţa mea , mi-au spart locuinţa şi mi-au furat totul în casă. A rămas mobila, aragazul, frigiderul  şi nişte lenjerie de corp. Am avut mare noroc cu socrul meu, de s-a dus împreună...., a fost anunţat de un vecin, ca să meargă la locuinţa respectivă de a mai putut să salveze mobila. Îmi devasta locuinţa, îmi dădea foc la apartament.

După treaba respectivă eu am reuşit cu chiu cu vai să scap cu ajutorul a doi ţigani şi am scăpat. M-am dus în ţigănie. După ce am scăpat am ajuns şi într-un cavou, într-un cimitir, în cimitirul catolic. Acolo am stat o oră şi jumătate, după care am plecat de acolo în comuna Turia. Acolo m-am ascuns la o familie. Şi pentru faptul respectiv după ce am plecat de, am fost preluat de armată întrucât  am trimis vorbă după două - trei zile unde sunt şi ne-au dus la unitatea militară. Când am trecut prin comuna Turia, prin centru era un baraj format din luptători, din gărzi care erau în stare de ebrietate şi care au vrut să mă împuşte pe mine şi pe familie. Am avut mare noroc cu un cetăţean care l-a împins într-o parte şi ăsta a căzut, fiindcă altfel ne împuşca. După ce s-a întâmplat treaba respectivă, s-a luat legătura şi de către conducerea miliţiei judeţene, ofiţerii care au fost în oraşul Târgu Secuiesc, n-am mai fost primiţi să lucrăm la poliţia Târgu Secuiesc.

Un singur cadru a fost primit, locotenent Tudoran Codrut care actualmente este lucrător la politia Jud. Braşov care avea trei copii. Noi nu mă mai fost primiţi. Am fost daţi afară din oraş, comandantul, căpitanul Ivan, locotenentul major Grama Aurel, Ştefan Nicolae, locotenentul Costache şi căpitanul Nichita Teodor. În luna ianuarie cumnata mea s-a dus la preşedintele frontului, actualmente primar Bokor Zoltan la întrebat pentru ce...., era vice, era vice. Şi l-a întrebat uitaţi ce faceţi cu cumnatul meu. N-a avut nici un abuz, el a lucrat să stăpânească, să fie linişte în oraşul Târgu Secuiesc, n-a avut nici persoane arestate pe nedrept sau deţinuţi politici, sau chestii de genul acesta. Iar domnul Bokor aşa i-a spus: atâta timp cât durează democraţia şi reproduc textul, rog să fie audiate şi cumnata mea, e de naţionalitate maghiară, atâta timp cât durează democraţia căpitanul Irimia Gheorghe nu are ce căuta în oraşul Târgu Secuiesc. Zice, soţia lui poate să revină, o reprimim în oraş, o reprimim şi la locul de muncă, la Evidenta Populaţiei, însă el nu mai are ce căuta în oraşul Târgu Secuiesc. Adică ce vrea? Să-mi dezmembreze familia, să mă divorţeze?
- Treaba ce s-a întâmplat a fost în proporţie de 99% împotriva românilor.
...
Şi actualmente infractorul respectiv, ăsta Molnar Benedek m-a căutat de două ori în Covasna, Molnar Benedek a primit un an pentru cele trei infracţiuni comise, pentru distrugere, port ilegal de uniformă şi spargerea locuinţei. Uniforma pe care o purta Comsa era a lui Irimia. Toată lumea era terorizată de infractorul acesta. Ăsta tăia şi spânzura, făcea dreptate în Târgu Secuiesc.
Pagina 61
E adevărat că ofiţerul care a murit a scos pistolul ca să tragă în oameni?
I.G.: Vă dau cuvântul meu de onoare şi cuvântul meu de militar şi ofiţer. Maiorul Agache a depus pistolul din dotare înaintea mea, eu am fost ultimul cadru  care l-am depus. Poate să confirme şi fostul comandant al miliţiei, maior Banciu care lucrează la politia oraşului Zărneşti, întru-cât dânsul, maiorul Agache nu prea a fost de acord cu ideea, cu ordinul de a depune armamentul, întru-cât am simţit şi noi că o să ne atace populaţia, o să ne atace infractorii. Însă el a depus armamentul înaintea mea şi eu am depus ultimul armamentul......
Pagina 62.
Nu avea nici un pistol asupra lui. Nu avea cum să tragă!
X: - Mda. Se încearcă discreditarea maiorului în cauză. S-a acreditat ideea că ar fi scos pistolul.
Pagina 64
Mi-as permite să vă mai pun o întrebare spre final.
Consideraţi că acţiunile revoluţionare  pornite iniţial au fost deturnate de către cineva în scop antiromânesc şi de către cine ar fi putut fi făcută această deturnare?
I.G.: - După mine da. Întru-cât noi am fost sesizaţi că infractorul acesta Molnar Benedek a plecat cu un steag negru de la fabrica de izolatori electrici din Târgu Secuiesc. A plecat singur să manifesteze, a mers spre centrul oraşului, a spart librăria, a scos toate cărţile, conferinţele, documentele de partid, le-a dat foc, după aceea s-a dus la primărie unde a făcut ce a făcut. A vrut să-l arunce  pe fostul primar  de l-a balcon şi după aceea s-a adunat o mare populaţie şi eu am impresia că toată treaba a fost dirijată de domnul Jakabos, actualmente director al fabricii de şuruburi, care a fost mare deputat în Marea  Adunare Naţională, mare director şi pe timpul regimului Ceaușescu, dânsul mai avea nişte manifestări din acestea antiromâneşti.
X: Şovine.
I.G. Şovine. A fost o mare fluctuaţie de maşini ruseşti, Lada. Multe elemente infractoare sau dus să lucreze în Ungaria printre care  fraţii Szabo, copii doctoriţei Balas Klara care mi se pare că ar avea un amestec şi în omorârea maiorului Agache, nu vă pot da prea multe detalii pentru că nu prea cunosc..


 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel