Interpelare la OSCE reliefată de cotidianul Brassoi Lapok
Acţiuni politice externe - Acţiuni politice externe grup Tg.Secuiesc 1989

Atitudini în cazul Agache
Articol apărut în Brassoi Lapok - 4 august 2000.


Celor din Târgu Secuiesc precum şi tovarăşilor refugiaţi şi pribegi care sunt condamnaţi în cazul Agache, vara se scurge în mare nelinişte. Cine ştie, zilnic, de câte ori suspină, că oare Curtea Supremă de Justiţie la dezbaterea fixată pe 12 septembrie va face, în sfârşit dreptate pe seama lor? Va înceta calvarul, procesele extenuante, fantoma ameninţătoare a puşcăriei şi a ruinei materiale. Se încred foarte tare în sprijinul senatorului-jurist Frunda György, politician de reputaţie internaţională. Dar primesc cu mulţumire şi bunele servicii, de neînfrânt, ale tânărului deputat de Târgu Secuiesc, Tamás Sándor, care, prin scrisori, s-a îndreptat spre politicienii români şi din Ungaria, spre capii bisericilor şi spre felurite forumuri politice, ca să ia odată sfârşit defăimarea nevinovaţilor cetăţeni din Târgu Secuiesc, seria proceselor cumplite şi să se închidă poarta în faţa ameninţărilor viitoare. În mod asemănător, la forumurile internaţionale şi în Adunarea Naţională Maghiară s-au găsit purtători de cuvânt care şi-au asumat reprezentanţa şi-au informat opinia publică internaţională despre acest drum al Golgotei ardelene.
Viena
Komlosy Jozsef, vicepreşedintele Uniunii Federative a Grupurilor Etnice din Europa, la şedinţa extraordinară a Consiliului European Pentru Securitate şi Cooperare, ţinută la Viena, a luat cuvântul pentru cazul nevinovaţilor condamnaţi din Târgu Secuiesc. Între timp am ajuns în posesia întregului text al cuvântării din care cităm fragmente: "În general, în aşa numitele democraţii noi din Europa Centrală şi Orientală, se poate observa şi sunt demne de luat în seamă, progresele din domeniul justiţiei. Însă pe lângă toate acestea, în România, procedurile prilejuite de dezbaterile judecătoreşti sunt influenţate de apartenenţa naţională a persoanei respective. Din punct de vedere al cazurilor întâmplate, cel puţin un caz trebuie să-l aducem la cunoştinţă. În legătură cu aceasta aş dori să vă aduc la cunoştinţă şi să vă informez despre aşa numitul caz Agache, care este unul din cele mai frapante proceduri juridice duse împotriva unor membri ai unei minorităţi". Oratorul a informat în mod detailat despre cele întâmplate, despre purtările trecute ale lui Agache, despre rezultatele procesului. Astfel şi-a încheiat intervenţia: "Cei cinci condamnaţi aparţin minorităţii maghiare pe care autorităţile române doresc să o menţină sub ameninţare şi subordonare(…) intervenţia mea este în concordantă cu obiectivul declaraţiei acestei şedinţe: luându-se în considerare drepturile omului se ia cuvântul în favoare jurisdicţiei unice şi drepte, cu respectarea dispoziţiilor tării respective şi ale OSCE pe baza realei diferenţieri de naţionalitate.
Budapesta.
In Adunarea Naţională Maghiară dr. Bogdan Emil a adresat o interpelare secretarului de stat Németh Zsolt. Oratorul a spus următoarele: "In timpul aşa numitei revoluţii române, în Ardeal, la Târgu Secuiesc mulţimea a linşat un ofiţer de miliţie sadic, care gesticulând cu pistolul vroia să disperseze mulţimea din centrul oraşului. După zece ani de amânări, anul trecut in februarie, pretextând participarea reală la sus numita demonstraţie de protest şi neluând în considerare legea de amnistiere, au fost ridicate acuze împotriva a patru localnici de naţionalitate maghiară, care au fost condamnaţi în total la 18 ani de puşcărie şi la daune de un miliard de lei (100000 $ USA)(…). E de la sine înţeles că acest proces contrafăcut slujeşte scopuri politice, această procedură având un caracter de discriminare etnică. Scopul este acela de înfricoşa comunitatea maghiară, de aceea a trebuit ca procesul să fie ţinut în viaţă zece ani, să fie goniţi în refugiere sau în moarte. Întreb pe domnul secretar de stat ce doreşte să facă în cazul maghiarilor condamnaţi nevinovaţi: Orban Kamilla. Reiner Antal, Paizs Otto şi Héjja Dezső?
Răspunsul secretarului de stat al afacerilor externe Németh Zsolt: "Din interpelarea dumneavoastră reiese de la sine, că asemănător multora dintre noi cunoaşte în detaliu cazul Agache, care din păcate are deja literatură. Mulţumită iniţiativei şi sprijinului domnului deputat de Trei Scaune Tamás Sándor chintesenţa anilor ’90 a luat forma unei cărţi, culegerea de documente având titlul "fantoma trecutului pe pământ secuiesc". Este arhicunoscut tuturor că acest calvar al condamnaţilor maghiari din Târgu Secuiesc nu este un fenomen singular. Mă gândesc aici la acel martie negru de la Târgu Mureş, cu urmările justiţiare caracteristice, referindu-mă anume la faptul că în urma acelor evenimente s-au găsit în cercul responsabililor doar vinovaţi maghiari. Ne putem gândi la Cseresznyés Pall şi alţi tineri localnici maghiari, respectiv la cei din Dealu şi Zetea, care în urma unei sentinţe populare asemănătoare celei din Târgu Secuiesc au ispăşit pedepse grave cu închisoarea. Este cunoscut faptul că dintre aceştia doi nu mai sunt în rândul celor vii, despre culisele neelucidate ale sinuciderii lor, despre zdruncinările din închisoare au apărut din bunăvoinţa editurii Puski două cărţi uluitoare. Despre evenimentele de la Târgu Secuiesc ţin să vă spun că în după amiaza zilei de 22 decembrie mulţimea revoluţionară festivă l-a bătut până la moarte pe ofiţerul Agache care cu pistolul în mână ameninţa demonstranţii, care de a lungul anilor a comis grave abuzuri îndreptate împotriva localnicilor. Regimul Iliescu l-a avansat pe Agache ca erou al revoluţiei, pe de altă parte, ca făptaşi ai sentinţei populare, căzute sub decretul de amnistiere, a condamnat mai multe persoane de naţionalitate maghiară. Aproape un deceniu, când adormită, când reîncălzită, anul trecut in data de 8 decembrie, a doua instanţă, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit grave pedepse cu închisoarea pentru cei patru condamnaţi. Caracterul discriminativ, natura conceptuală a procesului este dovedită de faptul că participanţii maghiari la evenimentele din ’89 sunt trataţi cu consecventă în mod diferit.
La cele formulate în intervenţia domnului deputat aş adăuga faptul că şi în decembrie 1999 preşedintele României, într-un mod frapant a înmânat aparţinătorilor lui Agache o diplomă de onoare care atestă curajul în lupta contra forţelor comuniste.
Dorinţei dumneavoastră pentru exactitate, domnule deputat, v-as semnala că în acest caz încă nu s-a născut o sentinţă definitivă. Avocatul apărător domnul Senator UDMR Frunda a făcut recurs şi a anunţat că în măsura în care Curtea îi condamnă pe acuzaţi se va adresa la Strasbourg. Va ridica cazul cu ocazia întâlnirilor bilaterale maghiare. Aşa a făcut şi primul ministru şi conducătorul portofoliului ministerului de Justiţie şi eu personal la ultima întâlnire de la Bucureşti cu domnul Stoica, ministrul justiţiei.
Bucureşti.
Şi ce se întâmplă acasă. Tamás Sándor a sperat neîncetat că preşedintele statului Emil Constantinescu, având prerogative constituţionale, va găsi rezolvarea ca celor din Târgu Secuiesc şi a celorlalţi tovarăşi refugiaţi din cauza cazului Agache, chinurile să ia sfârşit. La începutul anului Marko Bela s-a adresat cu o scrisoare către preşedintele statului cerând sprijin. Răspunsul n-a venit de atunci. După aceea şi deputatul Tamás Sándor a făcut o scrisoare către Emil Constantinescu, dar Cotroceniul a rămas mut. Tamás Sándor a luat la cunoştinţă cu stupefacţie, despre aceste maniere şi a declarat ziarului următoarele :"Aş dori să-i aduc aminte domnului preşedinte al statului, că la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale maghiarimea judeţului Covasna a stat ca un om (în unanimitate - n. t.) alături de el. Şi fără doar şi poate, în urma voturilor maghiarimii a devenit preşedintele României. Eu, noi, am aşteptat mai mult de la preşedintele statului Emil Constantinescu. Dar nici în ruptul capului, ca să urmeze pilda lui Ion Iliescu şi în decembrie 1989 să-l consfinţească ca erou-martir pe maiorul Agache, iar familia să fie învrednicită cu o diplomă de onoare…"
Béres Katalin


 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel