POZIŢIA GUVERNULUI MAGHIAR ÎN CAZUL AGACHE
Acţiuni politice externe - Acţiuni politice externe grup Tg.Secuiesc 1989

Cazul Agache a fost dezbătut în Parlamentul Ungariei.
POZIŢIA GUVERNULUI MAGHIAR ÎN CAZUL AGACHE

ROSTITĂ ÎN PARLAMENTUL UNGARIEI PE DATA DE 04 SEPTEMBRIE 2001

Textul în limba maghiară şi traducerea în limba română

 

kérdés/azonnali kérdés megtárgyalása

K/5010 Mit kíván tenni a külügyi kormányzat az Agache-per meghurcoltjainak érdekében?

Felszólalás Felszólaló Felszólalás típusa Kormány/Bizottság Felszólalási idõ
261 Dr. Bogdán Emil (MIÉP) elhangzik az interpelláció /kérdés/azonnali kérdés 2:08

 

263 Németh Zsolt (Fidesz) a kérdést megválaszolja külügyminisztériumi politikai államtitkár

 

2:11

 

DR. BOGDÁN EMIL (MIÉP)DR. BOGDÁN EMIL (MIÉP): Köszönöm a szót, elnök úr. Tisztelt Államtitkár Úr! Tisztelt Ház! Az 1989-es romániai úgynevezett forradalom zavaros eseményei ma is szedik magyar áldozataikat. Ismeretes, hogy az amnesztiarendelet ellenére három székely helységben eljárás indult a népharag feltételezett kinyilvánítói ellen. Hét zetelaki és oroszhegyi férfit összesen 124 év börtönbüntetésre ítéltek, kettőt közülük öngyilkosságba kergettek.

Kézdivásárhelyen 11 évig tartott a per, többszörös megszakítással. Itt a gazdasági rendőrség rettegett főnökét lincselte meg az elkeseredett tömeg, s ezért négy bűnbakra mértek háromtól hét évig tartó börtönbüntetést és teljes vagyonelkobzást. Az érintett családok azóta mind felbomlottak, s a vádlottak - egy személy kivételével - el is menekültek Romániából. Az egyetlen, aki helyben maradt, Héja Dezső, négy éve ágyban fekvő, tizenkétszer műtött, nyomorék ember. Őt július 9-én, előzetes értesítés nélkül letartóztatták, s beszállították a sepsiszentgyörgyi rendőrségre. A helyi újság szerint két markos legény ölben hozta be az autóból a rendőrségre.

Tőkés László rámutat felhívásában, hogy az elítéltek 11 évvel a véres események után egy magyarellenes koncepciós per áldozatai lettek, következményeként annak a diszkriminatív jellegű törvényhozási gyakorlatnak, amely kizárólag magyar nemzetiségű polgárokban keresi a bűnbakokat. A cél a megfélemlítés, esetleg az elüldözés. A forradalom közel másfélezer áldozatának a diktatúra oldalán állt gyilkosai viszont továbbra is teljes büntetlenséget élveznek.

Kérdezem államtitkár urat, mit kíván tenni a külügyi kormányzat az etnikai diszkrimináció ilyen kegyetlen, magyarellenes megnyilvánulásai ellen.

Köszönöm. (Taps.)

NÉMETH ZSOLT külügyminisztériumi államtitkár: Elõször is szeretném képviselõ úrnak megköszönni a kérdését, mert azt hiszem, nagyon fontos kérdésre irányította a figyelmet.

Magam is úgy vélem, hogy sztálini idõszak pereivel rokon az a per, amelynek lezárulása most következett be Romániában. Csak annyiban különbözik, hogy etnikai jellege van, tehát egy etnikai jellegû, modern koncepciós perrel van dolgunk sajnálatos módon Romániában.

Tudjuk, hogy 1990-ben a 3. számú törvényerejû rendelet kegyelemben részesítette mindazokat, akik 1989. december 22-én éjfélig követtek el bûncselekményeket. Ez a magyar álláspont kiindulópontja. Sajnálatos módon a másodfokú, jogerõs ítélet megszületett: 2001. március 26-án a bukaresti legfelsõbb bíróság öt vádlottat három és hét év közötti börtönbüntetésre ítélt.

A román rendõrség - ahogy elmondta képviselõ úr - Héja Dezsõt 2001. július 19-én, humanitárius elveket sértõ módon tartóztatta le, illetõleg Reiner Antalt, aki hosszú magyarországi tartózkodás után, 2001. augusztus 5-én Románia területén volt, szintén letartóztatták. Mindkettõjüket a csíkszeredai börtönbe szállították, és jelenleg is ott tartják - hangsúlyozom - indokolatlanul fogva õket.

A magyar kormány álláspontja egyértelmû: még ha el is követték volna ezeket a bûncselekményeket ezek az illetõk, abban az esetben is az amnesztia alá estek volna, tehát etnikai diszkriminációval van dolgunk. Ezért mind jogi úton, mind politikai úton érvényt kívánunk szerezni a magyar álláspontnak, akár a strasbourgi Emberi Jogi Bíróság útján, akár kétoldalú politikai érintkezések útján.

Köszönöm szépen a figyelmet. (Taps.)


 

TRADUCEREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ:

 

DR. BOGDÁN EMIL (MIÉP): Mulţumesc pentru cuvânt, domnule preşedinte. Stimate domnule secretar de stat! Stimat Parlament!.

În aşa numita revoluţie română din decembrie 1989, evenimentele tulburi îşi culeg şi astăzi victimele maghiare. Este arhicunoscut că în pofida decretului de amnistiere în trei aşezări secuieşti a pornit urmărirea împotriva presupuşilor manifestanţi ai furiei populare. Şapte bărbaţi din Zetea şi Dealu au fost condamnaţi la 124 ani de închisoare şi doi dintre ei au fost împinşi către sinucidere.

La Târgu Secuiesc procesul a durat 11 ani, cu mai multe întreruperi. Aici temutul şef al poliţiei economice a fost linşat de mulţimea îndârjită şi din această cauză au fost măsurate pentru patru ţapi ispăşitori de la trei până la şapte ani de puşcărie şi confiscarea averilor. De atunci familiile atinse s-au destrămat şi acuzaţii cu excepţia unuia s-au refugiat din România. Singurul care a rămăsese Héjja Dezideriu este de patru ani ţintuit la pat, cu 12 operaţii, un om invalid. Pe 9 iulie fără nici o anunţare prealabilă el a fost reţinut şi transportat la poliţia din Sfântu Gheorghe. Conform ziarului local doi indivizi solizi l-au dus în braţe de la maşina poliţiei la Poliţie.

În chemarea sa Tőkés László arată că cei condamnaţi ca urmare a evenimentelor sângeroase sunt victime ale unui proces conceptual antimaghiar urmare a unei practici judiciare cu caracter discriminativ care caută ţapi ispăşitori exclusiv în rândul cetăţenilor de naţionalitate maghiară. Ţelul este înfricoşarea eventual izgonirea lor. Iar cei care au făcut aproximativ o mie cinci sute de victime, criminalii din rândul dictaturii sunt în continuare nepedepsiţi.

Îl întreb pe domnul secretar de stat, ce doreşte să facă conducerea externelor împotriva acestei manifestări antimaghiare, a acestei cumplite discriminări etnice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.(aplauze)

NÉMETH ZSOLT secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe :

În primul rând doresc să mulţumesc domnului deputat pentru întrebare deoarece consider că a atras atenţia asupra unei întrebări foarte importante. Si eu consider că acest proces (procesul Agache - notă A.A.D) este înrudit cu procesele vremurilor staliniste, proces al cărui finalitate a avut loc de curând în România.

Se deosebeşte doar prin faptul că are un caracter etnic, deci într-un mod dezamăgitor, avem de a face în România cu un proces modern bazat pe criterii etnice. Ştim ca în 1990 prin decretul lege nr.3 s-a acordat amnistierea tuturor celor care au comis infracţiuni pe data de 22 decembrie 1989 până la miezul nopţii. De aici porneşte punctul de vedere maghiar. În mod regretabil s-a născut şi sentinţa definitivă: pe data de 26 martie 2001 Curtea Supremă de Justiţie i-a condamnat pe cei cinci acuzaţi la pedepse cu închisoarea între trei şi şapte ani.

Poliţia română - aşa cum a spus şi domnul deputat - la reţinut pe Héjja Dezideriu pe data de 19 iulie 2001, într-un mod care jigneşte principiile morale, respectiv pe Reiner Anton care, după o lungă şedere în Ungaria, fiind pe 5 august 2001 pe teritoriul României a fost şi el la rândul lui reţinut.

Punctul de vedere explicit al guvernului maghiar este: chiar şi în cazul în care persoanele respective ar fi comis acele infracţiuni , ar fi trebuit să cadă sub acel decret de amnistiere, deci avem de a face cu o discriminare etnică. În această situaţie, atât prin căi juridice cât şi prin căi politice dorim să conferim legitimitate punctului de vedere maghiar, atât pe calea Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, cât şi pe calea contactelor politice bilaterale”.

Mulţumesc pentru atenţie.(aplauze)


 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel