PROCEDURA NR.3: DECIZIA NR. 831 DIN DATA DE 11 FEBRUARIE 2004 A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE ÎN DOSARUL 5145/2003
Proceduri juridice interne iniţiate de Agache - Plângerile penale împotriva procurorilor

Decizia Curţii Supreme de Justiţie în a treia procedură juridică


ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ
DECIZIA NR. 831                                                               Dosar nr. 5145/2003

Şedinţa publică din 11 februarie 2004

 

Completul compus din:

Mircea Aron                      -  Preşedinte

Emil Gherguţ                     -  Judecător

Mădălina Cristina Buta     -  Judecător

 

Magistrat asistent       :   Micaela Radulian

Procuror                     :   Oana Dorde

*****

S-a luat în examinare recursul declarat de petiţionarul Agache Aurel Dionisie împotriva încheierii din 29 septembrie 2003 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în dosarul nr.809/P/F/2003.

Au lipsit petiţionarul Agache Aurel Dionisie şi intimaţii Fabian Karoly şi Luppinger Attila.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

Procurorul a pus concluzii de respingere, ca nefondat a recursului, deoarece din actele dosarului rezultă, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, că în cauză au fost desfăşurate cercetări amănunţite de către procurorul Fabian Karoly, actele procedurale emise de acesta în scopul identificării autorilor, au fost confirmate de prim-procurorul Luppinger Attila, fapt ce reflectă desfăşurarea cu profesionalism a activităţii de urmărire penală.

CURTEA

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 29 septembrie 2003 Curtea de Apel Braşov, Secţia penală a respins plângerea formulată de Agache Aurel Dionisie împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov din 6 martie 2002 dată în dosarul nr.107/P/2003 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Fabian Karoly şi Luppinger Attila ambii procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna.

Prin plângerea formulată, petentul a învederat netemeinicia rezoluţiei prin care s-a constatat nevinovăţia numiţilor Fabian Karoly şi Luppinger Attila legat de instrumentarea dosarului penal nr. 129/P/1990 în care primul, în calitate de procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna iar cel de al doilea prim-procuror al aceleiaşi unităţi, au tergiversat trimiterea în judecată a persoanelor care au participat la uciderea, în contextul evenimentelor din decembrie 1989, în municipiul Tg. Secuiesc, a maiorului de miliţie Agache Aurel, tatăl petentului. Se arată pe această cale că, după efectuarea actelor de urmărire penală în perioada 1990-1992 privind identificarea persoanelor vinovate de omor, până la sfârşitul anului 1997 dosarul a rămas în nelucrare, faza de cercetare penală fiind finalizată în luna decembrie 1997, de către un alt procuror, prin întocmirea rechizitoriului şi sesizarea instanţei competente, o asemenea atitudine dovedind, în opinia petentului, abuzul în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu a celor doi magistraţi care au favorizat netrimiterea în judecată şi tragerea la răspundere a participanţilor.

Instanţa de fond a reţinut în esenţă, că urmărirea penală a persoanelor care au săvârşit infracţiunea de omor a victimei Agache Aurel (tatăl petiţionarului) s-a desfăşurat în perioada decembrie 1989 – decembrie 1997, când s-a întocmit actul de inculpare şi au fost trimişi în judecată cei vinovaţi de comiterea infracţiunii  şi că urmărirea penală a fost îngreunată de situaţii obiective ce nu pot fi reproşate celor doi procurori.

Declarând recurs împotriva acestei încheieri petentul Agache Aurel Dionisie a solicitat casarea ei, infirmarea rezoluţiei date de parchet şi trimiterea cauzei la procuror pentru efectuarea urmăririi penale împotriva procurorilor menţionaţi.

Recursul nu este întemeiat.

Examinând actele şi lucrările la dosar, respectiv hotărârea dată de prima instanţă Înalta Curte constată, că imediat după ce au avut loc evenimentele soldate cu moartea victimei Agache Aurel, procurorul criminalist Fabian Karoly a întocmit primele acte în dosarul de urmărire penală nr. 129/P/1990, care i-a fost repartizat spre soluţionare, respectiv procesul-verbal de identificare a victimei, la data de 27 decembrie 1989, ataşând raportul medicului legist, pentru ca în intervalul 1990-1992 să stabilească un plan de măsuri şi să procedeze la audierea unui număr important de martori, ceea ce i-a permis să identifice autorii faptei de omor, a căror arestare a dispus-o.

Inculpaţii respectivi au fost de altfel trimişi în judecată şi condamnaţi definitiv de instanţă tocmai ca urmare a cercetărilor amănunţite desfăşurate de procurorul Karoly Fabian ale cărui acte procedurale emise au fost confirmate de prim-procurorul Luppinger Attila.

Deşi în perioada 1992-1997 nu s-au efectuat audieri în cauză, nu se poate susţine că s-a tergiversat ancheta de către procurorii menţionaţi a căror răspundere se solicită a fi angajată, atât timp cât în această perioadă procurorul Fabian Karoly a coordonat şi supravegheat activitatea organelor de poliţie pentru identificarea altor participanţi.

O semnificaţie aparte a avut-o în timpul desfăşurării urmăririi penale atitudinea martorilor care în majoritatea lor au ezitat să indice toate persoanele care au participat la comiterea omorului victimei şi au îngreunat finalizarea cercetărilor.

Aşa fiind, soluţiile de neînceperea urmăririi penale date de parchet cu privire la plângerea penală formulată de petiţionar împotriva procurorilor Karoly Fabian şi Luppinger Attila au fost corecte, neexistând probe care să impună concluzia că aceştia au tergiversat cu bună ştiinţă soluţionarea dosarului penal nr. 129/P/1990 săvârşind astfel infracţiunile prevăzute de art. 246 şi art. 264 Cod Penal.

Ca urmare, pentru considerentele arătate şi hotărârea instanţei de fond prin care a fost menţinută soluţia dată de parchet, prin respingerea plângerii formulate de petent este legală şi temeinică, astfel că recursul declarat împotriva acesteia este nefondat  şi va fi respins ca atare în temeiul art. 38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul Agache Aurel Dionisie împotriva încheierii din 29 septembrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr.809/P/F/2003.

 

 

Obligă pe recurentul petiţionar la plata sumei de 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 11 ianuarie 2004

PREŞEDINTE                                    JUDECĂTOR                                    JUDECĂTOR

M.Aron                                              Em Gherguţ                   M.C.Buta

 

MAGISTRAT ASISTENT

M. Radulian


 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel