PROCEDURA NR.2: CONCLUZII SCRISE depuse de către Agache Aurel Dionisie în dosarul 730/P/F/2002 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov
Proceduri juridice interne iniţiate de Agache - Plângerile penale împotriva procurorilor

Concluzii scrise în dosarul 730 de la Curtea de Apel Braşov

Onorată instanţă a Curţii de Apel Braşov

 

Ca urmare a noilor informaţii apărute în dosarul 730/P/F/2002 prin ataşarea dosarului 107/P/2002 care s-a aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, doresc să supun atenţiei dumneavoastră noi elemente care mă îndreptăţesc să susţin cu tărie faptul că soluţia neînceperii urmării penale împotriva procurorului Fabian Károly nu este corectă.

Înainte a intra în fondul problemei doresc să fac unele precizări în ceea ce priveşte declaraţia din data de 05 martie 2002, a procurorului Fabian Károly, dată în dosarul 107/P/2002  care s-a aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, declaraţie care dovedeşte faptul că s-au exercitat presiuni de natură politică pentru ca urmărirea penală să nu fie finalizată, totodată declaraţia abundând în informaţii nereale sau inexacte atât în ceea  priveşte fondul cauzei cât şi natura relaţiilor domnului procuror Fabian Károly cu familia colonelului post mortem Agache Aurel.

Parlamentarii UDMR care l-au determinat pe domnul procuror Fabian Károly să solicite delegarea unui alt procuror, solicitare care nu a fost acceptată decât verbal sunt fostul deputat UDMR  Bajcsi Ákos, senatorul UDMR Király Károly, vicepreşedintele Senatului României la data declaraţiei politice, şi fostul senator de Covasna Kozsokár Gábor, actualmente judecător la Curtea Constituţională a României (ataşez la anexa A1  a concluziilor scrise ,declaraţiile din data de 11 decembrie 1991 apărute în cotidianul Háromszék  a celor 3 politicieni în limba maghiară). Partea declaraţiei în care  domnul procuror Fabian Károly arată puternica presiune politică exercitată de către UDMR reliefează dacă mai era necesar unul din motivele pentru care domnul procuror a tergiversat încheierea urmăririi penale. Dar acest motiv nu poate fi considerat decât ca o circumstanţă agravantă pentru domnia sa de vreme ce pârghiile juridice existente la îndemâna domnului procuror pentru finalizarea urmăririi penale  sunt extrem de clare şi nu permit ca interferenţa politicului să poată împiedica finalizarea urmăririi penale.

Următoarele informaţii din declaraţie sunt false sau în cel mai bun caz total inexacte fapt care pune multe semne de întrebare privind calitatea declaraţiei menţionate:

1. „Cu privire la persoana victimei Agache Aurel arăt că am cunoscut-o încă din anul 1980 când răspundeam pentru Miliţia oraş Baraolt unde îndeplinea la aceea dată funcţia de comandant al acestui organ……..Personal nu am avut nici un conflict cu această persoană nici după ce a fost mutat disciplinar din anul 1986 în funcţia de şef al Biroului economic din cadrul Miliţiei oraş Târgu Secuiesc, unde anterior a lucrat din anul 1969 şi până la numirea sa în fruntea organului de miliţie din Baraolt . …..încă în anul 1990 am consultat arhiva Parchetului Militar Braşov şi am constat că există cca. 6 sau 7 dosare în care a fost cercetat în urma unor plângeri privind însuşirea abuzivă a unor bunuri şi metale preţioase de la diferite persoane , respectiv şi în legătură cu unele decese suspecte a unor persoane cercetate de acesta”.

În realitate, conform caracterizării oficiale  a colonelului post mortem Agache Aurel care poartă nr. 73216 din data de 09.04. 1998 şi conform adresei nr. 73513 din 16.09.1998 emise de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie Covasna  pentru clarificarea situaţiei reale existente  ca urmare a unor acuze şi zvonuri vehiculate la adresa tatălui meu reiese cu claritate faptul că tatăl meu „cu excepţia perioadei cuprinse între 15.10.1986-15.10.1988 când a îndeplinit funcţia de şef al poliţiei oraşului Baraolt, a lucrat numai în domeniul prevenirii şi combaterii infracţionalităţii economice, în raza de competenţă a Poliţiei oraşului Tg. Secuiesc.”( adresa nr. 73216 din data de 09.04.1998 ). Iar la Parchetul Militar Braşov există  doar 2 dosare penale în care s-a dat rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale pentru înlesnirea sinuciderii şi purtare abuzivă (adresa nr. 73513 din 16.09.1998). Totodată tatăl meu nu a fost mutat disciplinar întrucât „În ceea ce priveşte motivele mutării mr. Agache Aurel de la miliţia oraşului Târgu Secuiesc la miliţia oraşului Baraolt, iar ulterior din nou la miliţia oraşului Tg. Secuiesc, vă comunicăm că în anul 1986 ofiţerul a fost promovat în funcţia de şef al miliţiei oraş Baraolt, iar în anul 1988, la cererea sa, a fost mutat la miliţia oraş Târgu Secuiesc, motivele invocate fiind de ordin financiar şi familial” (adresa nr. 73513 din 16.09.1998).  –(ataşez la anexa B1  a concluziilor scrise, cele  două adrese ale IJP Covasna precum şi cele două rezoluţii ale Parchetului Militar Braşov de neîncepere a urmăririi penale)

2. ”În ceea ce priveşte relaţia mea cu familia decedatului arăt, că în lipsa organului de miliţie şi a altor organe în zilele următoare datei de 22. 12 1989, personal am fixat prin fotografiere, la data de 24.12.1989, stricăciunile provocate casei şi mobilierului rămas, şi care fotografii ulterior am predat la dispoziţie familiei în vederea obţinerii unor despăgubiri. De asemenea, la solicitarea familiei am redactat actul din care rezulta că victima a decedat în cadrul evenimentelor din 22.121989, în vederea beneficierii de către  urmaşii victimei de prevederile legii nr. 42 din 1990, act eliberat în noiembrie 1991, înaintea luării măsurii de arestare a inculpaţilor mai sus menţionaţi. ….. Într-una din articole susnumitul menţionează că în această acţiune a sa (este vorba de plângerea penală din anul 1999 –notă Agache Aurel Dionisie) a fost sprijinit material cu suma de 10.000.000 lei de o formaţiune politică.

În realitate domnul procuror Fabian Károly nu a pus la dispoziţia familiei Agache nici o poză, nu există nici o astfel de cerere adresată Parchetului Covasna. Familia Agache a intrat în posesia unor fotografii ale casei devastate în urma unei audienţe în anul 1991  la Inspectorul şef  al IJP Covasna. Familia Agache nu a solicitat niciodată domnului procuror Fabian Károly vreun act în vederea obţinerii beneficiilor  prevăzute de legea 42/1990. Familia Agache deja beneficia în luna noiembrie de beneficiile prevăzute de legea 42/1990  ca urmare a certificatului nr. 005 din data de 15 iunie  1991. Documentul nr 347/VIII/1/1991 din data de 13 noiembrie 1991 emis de Procuratura Covasna şi la care domnul procuror Fabian Károly face referire a fost eliberat la cererea domnului Niţu Smarandache, preşedintele asociaţiei revoluţionarilor din Covasna care a fost intermediarul prin care ziarul Háromszék a reuşit să intre în posesia unor informaţii din interiorul actului de urmărire penală din dosarul 129/P/1990, domnul Niţu Smarandache fiind vecin cu ziaristul Domokos Péter cel care a publicat respectivul document pe data de 15 noiembrie 1991 sub pseudonimul „Zágoni Péter” .

Eu personal nu am primit 10.000.000 de lei de la vreo formaţiune politică ca sprijin material pentru această plângere penală. Suma de bani menţionată de domnul procuror fiind obţinută de la PUNR în vederea reprezentării familiei Agache ca parte vătămată în dosarul uciderii colonelului post mortem, prin angajarea  unui avocat de valoare menit a ţine piept avocatului senator UDMR Frunda Gyorgy vicepreşedinte al comisiei juridice a  Adunării parlamentare a Consiliului Europei, care i-a reprezentat  pe cei cinci inculpaţi. Şi cele 10.000.000 de lei au fost date în două tranşe: 5.000.000 de lei în septembrie 1998 la Tribunalul Bucureşti  şi 5.000.000 de lei în iunie 1999 la Curtea de Apel Braşov. Deci suma respectivă neavând absolut nici o legătură cu plângerea penală împotriva domnului procuror Fabian Károly, plângere penală care a fost depusă în noiembrie 1999. ((ataşez la anexa C1  a concluziilor scrise certificatul nr. 005 eliberat pe baza legii 42/1990, adresa nr. 347/VIII/1/1991 al Parchetului Covasna, precum şi articolul din Háromszék publicat pe data de 15 noiembrie 1991).

Onorată instanţă, revenind la fondul problemei vă rog să observaţi la pagina 39 care au fost concluziile informării din data de 10 septembrie 1997 , informare făcută de procurorul inspector Ovidiu  Handrea de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov ca urmare a controlului efectuat  la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi în care se spune referitor la dosarul 129/P/1990 , citez: „Procedând la verificarea  dosarului, s-a constatat că din anul 1993, în cauză nu s-au mai făcut acte de urmărire penală, cu excepţia audierii de către organele poliţiei din Târgu Secuiesc, la data de 31 ian. Şi 26 febr. 1996, a trei persoane în legătură cu locul în care se află un anumit Konrad Ioan, precum şi o persoană, care ar fi declarat că a participat la uciderea maiorului de poliţie. Domnul procuror criminalist Fabian Károly mi-a comunicat că nu mai doreşte să efectueze urmărirea penală în cauză, deoarece pe lângă faptul că este foarte aglomerat în activitatea sa, el şi familia sa au fost ameninţaţi de persoane neidentificate (la telefon) că vor fi omorâţi pentru faptul că efectuează urmărirea penală în cauză”. Tot domnul procuror inspector Handrea remarcă faptul că deşi prin dispoziţia internă nr.1/28.06.1996 înregistrată sub nr. 368/II/1996 urmare a ordinului fostei Secţii de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, domnii procurori Fabian Károly şi domnul procuror criminalist Popeneciu Ionel  ar fi trebuit să elaboreze un plan de efectuare  a urmăririi penale, după care, lunar să se urmărească desfăşurarea cercetărilor şi totuşi la un an după ordinul respectiv dosarul era în acelaşi stadiu, fiind nesoluţionat  şi aduce la cunoştinţa conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov situaţia din acest dosar pentru a se lua măsurile ce se impun, măsuri care în fine au şi fost luate ulterior  acestei informări. Luând în considerare  această opinie este cu atât mai  mult de neînţeles modul în care în mod contradictoriu  Parchetul de pe lângă  Curtea de Apel consideră în rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale că în perioada menţionată s-au efectuat acte de urmărire penală cu toate că propriul lor expert îi contrazice în documentul mai sus menţionat. De altfel concluziile pe care le-a enunţat domnul procuror inspector  Ovidiu  Handrea sunt reliefate cu claritate şi de realitatea din dosar şi coincid cu unul din argumentele plângerii mele penale.

Un alt amănunt care arată în mod clar intenţia prim procurorului Luppinger Attila şi a procurorului Fabian Károly de a ţine „îngheţată” urmărirea penală  este un fragment din raportul cu nr. 368/II/8/1996, în care  prim procurorul Nicolae  Mihail Balea raportează  Parchetului General  Secţia Urmărire Penală  şi criminalistică unul din cauzele pentru care nu a fost finalizată urmărirea penală în dosarul uciderii tatălui meu „… complexitatea cauzelor, raportat la condiţiile concrete determinând multiple greutăţi  în stabilirea unei stări de fapt  reale şi a vinovaţilor. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov nu a avut cunoştinţă de aceste cauze, neraportate în statistică de Parchetul Covasna şi neprezentate la controalele de fond  şi tematice  efectuate de procurorii inspectori, procurorul criminalist sau procurorul şef al secţiei de urmărire penală”. Deci reiese cu claritate faptul că procurorii  Luppinger Attila şi Fabian Károly s-au sustras ori de câte ori au avut ocazia de la prezentarea realităţii din dosarul pentru care nu s-a finalizat urmărirea penală iar rezultatul s-a văzut deoarece urmărirea penală a fost finalizată la mai bine de 8 ani  de la uciderea tatălui meu, cu consecinţele de rigoare.

Cât priveşte lipsa laturii subiective a infracţiunii menţionată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel voi combate acest punct de vedere prin raportarea la unul din pasajele cheie ale rechizitoriului din dosarul uciderii tatălui meu : astfel deşi cei doi domni procurori consideră că nu au vrut să tergiverseze dosarul şi astfel să favorizeze pe cei cinci infractori şi să creeze familiei Agache daune morale  şi penale, între neefectuarea actelor de urmărire penale pe durata a aproximativ 5 ani aici cel mai important element fiind neanchetarea unor martori cheie în timp util şi a unui inculpat condamnat ulterior în acest dosar, ascunderea stării de fapt organelor superioare  şi rezultatul produs, adică întocmirea rechizitoriului de data de 15 decembrie 1997, există o legătură cauzală şi cei doi procurori trebuiau să prevadă şi să împiedice posibilitatea survenirii acestui rezultat. Ceea ce cei doi domni procurori nu au făcut.

În consecinţă, raportat la plângerea penală, la argumentele din plângerea împotriva ordonanţei procurorului şi la argumentele din această concluzie scrisă,  vă solicit să admiteţi plângerea împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, să casaţi această rezoluţie şi să permiteţi începerea unei anchete penale împotriva celor  procurori în vederea stabilirii cu exactitate a infracţiunilor comise şi a modului în care s-a ajuns la favorizarea infractorului şi la abuz în serviciu contra intereselor persoanei.

 

 

 

Cu deosebită consideraţie

Agache Aurel Dionisie

04 octombrie 2002

Braşov


Rămas fără replică, procurorul a invocat "autoritatea de lucru judecat" adică faptul că eu chipurile aş fi renunţat la plângere în luna aprilie 2002. Am respins în mod categoric punctul de vedere al parchetului şi am cerut casarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale. În şedinţă publică doamna judecător a hotărât respingerea plângerii formulate de Agache Aurel Dionisie, cu termen de recurs în 10 zile.


 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel