PROCEDURA NR.2: DOSARUL 107/P/2002 AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAŞOV (DECLARAŢII, ACTE INTERNE, ETC.)
Proceduri juridice interne iniţiate de Agache - Plângerile penale împotriva procurorilor

 

Dosarul 107/P/2002 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov

                                                                                                                          Filele 30,31, 32

NOTĂ
Anul 2002, luna martie 2002, ziua 5

 

Procuror şef secţie Fabian Carol, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna,

 

Azi, data de mai sus, după ce mi-a fost prezentat conţinutul plângerii penale formulată de numitul Agache Dionisie împotriva subsemnatului şi a fostului prim procuror Luppinger Attila, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea infractorului şi abuz în serviciu contra intereselor persoanei legate de modul de efectuare a urmăririi penale în cauza privind moartea violentă a tatălui său, victima Agache Aurel la data de 22 decembrie 1989 în oraşul Târgu Secuiesc, jud. Covasna, arăt următoarele:

1.   Cauza penală privind moartea violentă a victimei a fost înregistrată la fosta Procuratură Judeţeană Covasna în luna iunie 1990, fiindu-mi repartizată pentru soluţionare, în lipsa unui procuror criminalist, întrucât din luna februarie 1990 şi până în luna iulie 1994 am îndeplinit funcţia de procuror inspector. Menţionez că la data numirii mele ca procuror inspector aveam o vechime de 10 ani ca procuror criminalist, din care 7 ani la judeţ .

Efectuarea urmăririi penale în cauză a întâmpinat mari dificultăţi atât datorită complexităţii propriu-zise a cauzei, cât şi datorită opiniei publice defavorabile cercetărilor, ca urmare a faimei negative a victimei.

Cu privire la fapta propriu-zisă, arăt că la data de 22 decembrie 1989 victima Agache Aurel a îndeplinit funcţia de şef  birou economic la Miliţia oraş Târgu Secuiesc, având gradul de maior. În contextul euforiei schimbării, mulţimea adunată în centrul oraşului a pus stăpânire pe sediile instituţiilor publice printre care şi a sediului miliţiei, unde s-a aflat victima împreună cu alţi 25 de lucrători din acest sistem. Manifestanţii au intrat în posesia unor cantităţi de ţuică confiscată, ce au consumat-o pe loc şi după care au comis şi acte de violenţă asupra unor lucrători de miliţie printre care şi victima. Cu ajutorul unor persoane cu un comportament lucid lucrătorii de miliţie au fost scoşi din sediul miliţiei şi ajutaţi să părăsească zonele mai aglomerate. Victima Agache Aurel în loc să meargă cu ceilalţi, singură, îmbrăcată în uniformă a intrat în mijlocul mulţimii adunate în centrul oraşului unde deja s-a ajuns la faza arderii lucrărilor ceauşiste. Apariţia în acest loc a victimei a declanşat un nou val de violenţă din partea majorităţii prezente, fiind purtat în bătaie în mulţime dintr-o parte în cealaltă a pieţii. S-a refugiat într-o farmacie dar cu toată opunerea cadrelor medicale veniţi în ajutorul ei de la secţia de obstetrică-ginecologie din vecinătatea farmaciei, din nou a fost scos cu forţa în mijlocul mulţimii şi bătută în mai multe reprize de grupul de persoane venite la ştirea că a fost prins „Agache - aurarul”. În faţa acestei farmacii a decedat ca urmare a şocului traumatic produs prin politraumatism.

Cauza iniţial a fost înregistrată la poliţie cu A.N.(autori necunoscuţi-notă AAD), iar ulterior declinat la procuratură pe baza unor date de investigaţii privind pe suspecţii Paizs Octavian, Hejja Dezideriu şi Orban Daniela.

Concomitent cu celelalte dosare penale, majoritatea omoruri cu complexitate ridicată (multe3 legate de zilele 22-26. 12. 1989.) am început urmărirea penală în cauză, procedând la audierea persoanelor identificate din mulţimea participantă la mitingul din 22 decembrie 1989. Au fost audiate cca. o sută de persoane într-o perioadă de un an cu întreruperi pentru efectuarea urmăririi penale şi în celelalte cauze (35 de cauze doar la u.p. [urmăriri penale-notă AAD] în 1990, cu 25 inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest; 51 de cauze la u.p. în 1991, cu 27 de inculpaţi trimişi în judecată; plus participări şi la şedinţe de judecată.) În acest context, pe baza probatoriului administrat cu multe greutăţi la sfârşitul lunii noiembrie 1991 am luat măsura arestării preventive pentru 30 de zile faţă de cei bănuiţi mai sus menţionaţi, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 174 C.penal.

În timp ce am început extinderea urmăririi penale şi faţă de alte persoane, după expirarea celor 30 de zile de arest preventiv, Tribunalul Covasna nu a mai prelungit această măsură.

După ce inculpaţii au fost puşi în libertate şi datorită articolelor apărute în presa locală defavorabile anchetei, persoanele care au mai fost ulterior audiate în cauză nu au mai dat declaraţii valorificabile din punct de vedere al scopului urmăririi penale.

Din acest moment au apărut primele ameninţări telefonice la adresa mea, fiind intitulat un zelos care tracasează persoane nevinovate. Aceste ameninţări inerente profesiei, nu ar fi contat, dar opinia publică defavorabilă a avut şi o influenţă negativă asupra rudelor mele apropiate şi mă refer la fraţii mei care locuiesc cu familiile lor în mun. Sfântu Gheorghe respectiv chiar în oraşul Târgu Secuiesc, el din urmă fiind maistru la o întreprindere cu un număr mare de muncitori susţinători ai ideii unei anchete abuzive din partea mea.

Ideea de anchetă abuzivă a fost lansată în conştiinţa publică din judeţul Covasna prin declaraţiile unor parlamentari dintre care unul cu o vechime mare la conducerea procuraturii, azi judecător la Curtea Constituţională (este vorba de ex-senatorul UDMR Kozsokár Gábor). Astfel s-a susţinut  că actele de violenţă cu consecinţe letale comise asupra victimei fiind din 22. 12. 1989, cad sub incidenţa decretului de amnistie din 03. 01. 1990 al FSN-ului şi în consecinţă faptele comise de persoanele cercetate în cauză fiind amnistiate, cercetarea acestora în continuare  constituie un abuz din partea subsemnatului şi a procuraturii.

Ţinând cont de acest nou context am solicitat ca pentru această cauză să fie delegat un alt procuror  din afara judeţului. Solicitările mele au fost acceptate doar verbal invocând faptul că din punct de vedere legal nu pot invoca motive de abţinere sau recuzare.

Având în vedere importanţa cauzei în perioada 1992-1995 dosarul cauzei a fost verificat de cca. 3 sau 4 ori  şi de Serviciul de urmărire penală din cadrul Direcţiei I-a, iar în actele de îndrumare s-a recomandat numirea unui colectiv de 2-3 procurori pentru continuarea cercetărilor fără să se precizeze că de unde să provină aceşti procurori, în contextul în care în perioada 1990-1996 la Procuratura respectiv Parchetul Judeţean Covasna numărul total de procurori inclusiv şi cadrele de conducere era între 4-5 persoane.

Prima măsură mai eficientă s-a luat după un control efectuat de dl. procuror inspector Cârstea Mihai din cadrul Secţiei de control, organizare şi studii din vara anului 1996, în urma căruia s-a dispus preluarea cauzei de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov. Ulterior însă dosarul a fost restituit la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi a fost delegat pentru efectuarea urmăririi penale dl. procuror Kiss Alexandru, numit recent la acest parchet şi provenind din mun. Braşov. Cauza a fost definitivată de acest procuror în luna decembrie 1997 prin trimiterea în judecată în afara celor trei inculpaţi arestaţi de mine şi ai inculpaţilor Reiner Anton şi Konrad Ioan, în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite  de art. 183 C.penal.

2. Cu privire la persoana victimei Agache Aurel arăt că am cunoscut-o încă din anul 1980 când răspundeam pentru miliţia oraş Baraolt unde îndeplinea la aceea dată funcţia de comandant al acestui organ. Având în vedere că era licenţiat în drept cât şi în istorie şi filozofie, era bine pregătit profesional, dar din care cauză avea un comportament arogant chiar şi faţă de procurori. Personal nu am avut nici un conflict cu această persoană nici după ce a fost mutat disciplinar din anul 1986 în funcţia de şef al biroului economic din cadrul Miliţiei oraş Târgu Secuiesc, unde anterior a lucrat din anul 1969 şi până la numirea sa în fruntea organului de miliţie din Baraolt.

3. Având în vedere declaraţiile persoanelor anchetate de mine în sensul că actele de violenţă comise asupra victimei au fost o consecinţă a comportamentului abuziv al acestuia în vederea verificării celor susţinute, încă din anul 1990 am consultat arhiva Parchetului Militar Braşov şi am constat că exista cca. 6 sau 7 dosare în care a fost cercetat în urma unor plângeri privind însuşirea abuzivă a unor bunuri şi metale preţioase de la diferite persoane, respectiv şi în legătură cu unele decese suspecte a unor persoane cercetate de acesta. Astfel cum a susţinut într-o declaraţie de presă în luna februarie 1990 fostul inspector şef al IJP Covasna, col. Gavrilă Ardelean, din cauza că persoanele care au făcut plângere împotriva maiorului Agache nu au avut dovezi suficiente în cauze privind pe acesta nu s-a putut proba vinovăţia acestuia pentru faptele reclamate.

Este de menţionat că victima a fost căsătorită  din 1970 cu o localnică din Tg. Secuiesc, cu numele de Kovacs Ilona, iar din căsătoria celor doi au rezultat 5 copii, care la data decesului tatălui lor aveau vârste între 18-10 ani. Familia poseda o casă proprietate personală cât şi aparatură TV şi video, care au fost distruse, respectiv furate cu prilejul evenimentelor din ziua de 22. 12. 1989. Casa ulterior a fost vândută, iar în prezent familia victimei locuieşte în oraşul Codlea, jud. Braşov.

 

3. În ceea ce priveşte relaţia mea cu familia decedatului arăt că în lipsa organului de miliţie şi a altor organe în zilele următoare datei de 22. 12. 1989, personal am fixat prin fotografiere, la data de 24. 12 . 1989, stricăciunile provocate casei şi mobilierului rămas, şi care fotografii ulterior am predat la dispoziţia familiei în vederea obţinerii unor despăgubiri.

De asemenea la solicitarea familiei am redactat actul din care rezultat că victima a decedat în cadrul evenimentelor din 22. 12. 1989, în vederea beneficierii de către urmaşii victimei de prevederile  Legii nr. 42 din 1990, act eliberat în noiembrie 1991, înaintea luării măsurii de arestare a inculpaţilor mai sus menţionaţi.

În acest context, personal consider că, din punctul meu de vedere nu am avut nici o atitudine care să justifice acuzele la adresa mea în sensul că aş fi comis vreun abuz sau aş fi favorizat autorii omorului comis asupra victimei Agache Aurel.

Doresc să menţionez, că despre această plângere am luat la cunoştinţă încă din luna decembrie 1999 prin intermediul mai multor ziare care au făcut publică declaraţia fiului victimei în persoana lui Agache Dionisie, cu privire la depunerea plângerii penale la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, în vederea tragerii la răspundere penală a subsemnatului şi a fostului prim procuror, respectiv pretenţiile sale materiale reprezentând daune morale. Într-una din articole susnumitul menţionează că în această acţiune a sa a fost sprijinit material cu suma de 10.000.000 lei de o formaţiune politică.

În încheiere arăt că, pentru dovedirea celor susţinute de mine privind folosirea mass-mediei pe parcursul desfăşurării urmăririi penale în cauză şi ulterior, urmează ca într-un termen rezonabil să intru în posesia acestor articole şi să depun ca anexă prezente declaraţii.

Fábián Károly


 

Fila 34

 

Din 05.03. 2002

NOTĂ

Subsemnatul Luppinger Attila, am fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă tribunalul Covasna, în perioada 06. 02. 1990 – 01. 09. 1999 – după care m-am pensionat.

În legătură cu dos. 129/P/1990, privind  moartea lui Agache Aurel menţionez: Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna pe data de 21. 06. 1990 şi a fost soluţionat prin rechizitoriu la 15. 12. 1997.

În dosar urmărirea penală a fost efectuată de proc. Fabian Carol iar după anul 1997 de proc. Kiss Alexandru, ambii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna.

Prelungirea cercetărilor s-a datorat unor cauze obiective şi anume:

- În perioada 1990 – 1997 la Parchetul de pe lângă tribunalul Covasna schema a fost mereu incompletă  şi din această cauză nu am putut face faţă cu succes volumului mare de lucrări.

- Proc. Criminalist Fabian Carol care a lucrat dos. în perioada 1990 – 1996 a soluţionat 360 de dosare de urmărire penală din care majoritatea vizau infracţiuni grave contra vieţii. Din 360 dosare în 170 s-au emis rechizitorii.

- Pe rol au fost dosare de o complexitate deosebită şi dintre care 2 au fost soluţionate în perioada 1990 – 1997 (expl. Dos. 33/P/1990 având ca obiect infr. prev. de art. 183 C.penal, cu 31 inculpaţi trimişi în judecată).

- Efectuarea cercetărilor a fost îngreunată de faptul că inculpaţii arestaţi de noi au fost puşi în libertate de instanţă după care unii au plecat din ţară.

- Complexitatea dos. 129/P/1990 rezultă şi din faptul că cercetările judecătoreşti au durat aproape 4 ani.

Faptul că nu am renunţat la soluţionarea dosarului rezultă şi din împrejurarea că rechizitoriul s-a întocmit în perioada în care am fost prim-procuror.

În final consider că în condiţiile date nu mi se putea imputa tergiversarea fără motive a cercetărilor în dos. cu nr. de mai sus.

 Luppinger Attila


Fila 33

 

VOLUMUL DE ACTIVITATE

proc. FABIAN CAROL

 

 

     Anul 1990

- dosare soluţionate :   36

   - prin rechizitoriu :   21

 

    Anul 1991

- dosare soluţionate :   32

   - prin rechizitoriu :   14

 

    Anul 1992

- dosare soluţionate :   37

   - prin rechizitoriu :   18

-    în perioada anilor 1990 – 1992 . a îndeplinit funcţia de procuror inspector.

 

    Anul 1993

- dosare soluţionate :   67

   - prin rechizitoriu :   28

 

    Anul 1994

- dosare soluţionate :   57          

   - prin rechizitoriu :   28

 

    Anul 1995

- dosare soluţionate :   59

   - prin rechizitoriu :   29

 

    Anul 1996

- dosare soluţionate :   65

   - prin rechizitoriu :   26

 

    Anul 1997

- dosare soluţionate :   62

    - prin rechizitoriu :   23


Filele 41-42

 

MINISTERUL PUBLIC                                                                PARCHETUL DE PE LÂNGĂ                                                                   CURTEA DE APEL BRAŞOV

CABINETUL PRIMULUI PROCUROR

Nr. 368/II/8/1996

20 iunie 1996

 

B-dul Eroilor nr. 5.Braşov

cod 2200

 

 

                           CĂTRE

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL GENERAL D PE LÂNGĂ

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

BUCUREŞTI

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

 

La ordinul dvs. nr. 1548/C/652/1996 din 06. 03. 1996, privind dosarele penale nr. 33/P/1990, 129/P/1990 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, nominalizate în scrisoarea adresată de conducerea inspectoratului general al Poliţiei cu nr. 124. 527/14.12.1995, conducerii Parchetului General, raportăm următoarele:

Ambele cauze au fost examinate de procurorul criminalist Popeneciu Ionel, din cadrul acestui parchet, reţinându-se

- în dosarul penal nr. 33/P/1990 privind moartea violentă a numiţilor Mayalat Zoltan sen., Maylat Zoltan jr, Maylat Attila şi Maylat Mihaly.

Pe fondul stării tensionate create în satul Lunga aparţinătoare or. Târgu secuiesc, prin comportarea necorespunzătoare a unui grup de 10-15 ţigani, a izbucnit la 05.02.1990 un conflict violent între familiile de ţigani şi cca. 200-250 persoane, etnici maghiari, soldat cu incendierea unor case şi moartea celor 4 ţigani arătaţi mai sus.

În cadrul urmăririi penale efectuate de procurorul criminalist Fabian Carol de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împreună cu organele de poliţie judeţene, au fost audiate în perioada februarie 1990 – februarie 1992, 163 persoane – învinuiţi, martori, părţi vătămate.

La data de 09.07.1991 au fost arestate 6 persoane, puse în libertate la 16.07.1991 prin revocarea măsurii de Tribunalul Covasna.

Din luna februarie 1992 până în prezent s-au desfăşurat activităţi de investigaţie ce nu au fost ulterior materializate prin mijloace de probă.

Urmărirea penală a fost şi este îngreunată de caracterul de  masă al conflictului, majoritatea participanţilor relatând în general dar nu complet despre desfăşurarea evenimentelor.

Acţionarea în comun de către etnicii maghiari împotriva ţiganilor a fost determinată de comportamentul antisocial, infracţional chiar al acestora, prelungit în timp înaintea datei producerii faptelor arătate.

- în dosarul penal nr. 129/P/1990, privind uciderea maiorului de miliţie Agache Aurel.

În ziua de 22.12.1989, orele 14,00-16,00 cel arătat a fost urmărit şi agresat în plină stradă, în centrul or. Târgu Secuiesc de un grup de etnici maghiari, care i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii şi picioarele şi cu diferite corpuri contondente, urmare cărora a decedat la locul şi în timpul agresiunii.

În perioada noiembrie 1991 – ianuarie 1992 au fost arestate pentru câte 30 zile un număr de 3 persoane, cererile de prelungire  motivate de parchetul judeţean prin necesitatea identificării şi a altor persoane ce au contribuit la săvârşirea faptelor (pentru care existau indicii că participaseră, nefiind identificate ca atare) nefiind însuşite de tribunalul Covasna.

După punerea în libertate, unul din învinuiţi – numita Orban Filip Daniela – a părăsit ţara.

Şi în această cauză urmărirea penală a fost efectuată în perioada 1990-1992, ulterior mai efectuându-se activităţi de investigaţie, nematerializate în dosar.

Se reţine astfel, în raport de cele de mai sus, că nu au existat disfuncţionalităţi în conlucrarea dintre poliţie şi parchet, complexitatea cauzelor, raportat la condiţiile concrete determinând multiple greutăţi în stabilirea unei stări de fapt reale şi a vinovaţilor.

 

X                                X                                 X

 

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov nu a avut cunoştinţă de aceste cauze neraportate în statistică de Parchetul Covasna şi neprezentate la controalele de fond şi tematice efectuate de procurorii inspectori, procurorul criminalist sau procurorul şef  al secţiei de urmărire penală.

                   X                                 X                                 X

 

Alăturăm prezentului raport referatele prezentând opinia conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna în cauzele prezentate.

Dosarele menţionate se află la Parchetul General nefiindu-ne restituite.

PRIM PROCUROR

NICOLAE MIHAIL BALEA


Filele 39-40

 

INFORMARE

 

10 septembrie 1997

 

Procuror inspector Ovidiu Handrea de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov;

Aflându-mă în executarea controlului de fond la unităţile Ministerului Public din judeţul Covasna, începând cu data de 1 septembrie 1997, am procedat la verificarea modului în care au fost soluţionate dosarele nr. 33/P/1990, privind moartea violentă a 4 persoane din satul Lunga aparţinând de or. Tg. Secuiesc şi nr. 129/P/1990, privind uciderea maiorului de poliţie Agache Aurel din or. Tg. Secuiesc, ştiind că acestea au făcut obiectul verificărilor fostului Parchet General în vara anului 1996, când acestea au fost depistate ca fiind în nelucrare.

În ambele cauze, urmărirea penală s-a efectuat de procurorul criminalist Fabian Carol de la Parchetul de pe lângă tribunalul Covasna.

- Dosarul nr. 33/P/1990 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, privind 31 de inculpaţi pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 183, cod penal, a fost soluţionat prin întocmirea rechizitoriului din 09 ianuarie 1997, când a fost sesizat Tribunalul Covasna. Cauza se află încă pe rolul instanţei sus amintite.

- Dosarul nr. 129/P/1990 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, privind uciderea fostului maior de poliţie Agache Aurel din or. Tg. Secuiesc, nu a fost până în prezent soluţionat, aflându-se încă la procurorul criminalist Fabian Carol.

Procedând la verificarea dosarului, s-a constatat că din anul 1993 în cauză nu s-au mai efectuat acte de urmărire penală, cu excepţia audierii de către organele poliţiei din or. Tg. Secuiesc, la data de 31 ian. şi 26 februarie 1996, a trei persoane în legătură cu locul unde se află un anumit urmărit Konrad Ioan, precum şi o persoană, care ar fi declarat că a participat la uciderea maiorului de poliţie.

Domnul procuror criminalist Fabian Carol mi-a comunicat că nu mai doreşte să efectueze urmărirea penală în cauză, deoarece pe lângă faptul că este foarte aglomerat în activitatea sa, el şi familia sa au fost ameninţaţi de persoane neidentificate (la telefon) că vor fi omorâţi pentru faptul că efectuează urmărirea penală în cauză.

Menţionez că, prin dispoziţia internă nr. 1/28.06.1996 înreg. Sub nr.368/II/8/1996, urmare ordinului fostei Secţii de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General, prim-procurorul (actualul Procuror General) Nicolae Mihail Balea a dispus  ca procurorul criminalist Popeneciu Ionel de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov să studieze dosarele şi împreună cu procurorul criminalist Fabian Carol să elaboreze un plan de efectuare a urmăririi penale, după care, lunar să se urmărească desfăşurarea cercetărilor.

Întrucât, dosarul nr.129/P/1990 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna este încă pe rolul urmăririi penale proprii de la acel Parchet, nefiind soluţionat, aduc la cunoştinţa conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, situaţia acestui dosar, pentru a lua măsurile ce se impun pentru grabnica lui soluţionare.

Drept pentru care am întocmit prezenta informare.

PROCUROR INSPECTOR

Ovidiu Handrea


 

 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel