PROCEDURA NR.1: CERERE DE REEXAMINARE A PLÂNGERII PENALE. ( Depusă la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie pe data de 05 noiembrie 2000)
Proceduri juridice interne iniţiate de Agache - Plângerile penale împotriva procurorilor

Reexaminare plângere penală nr. 34041 la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie 
   
Domnule procuror general al României.

 

Subsemnatul Agache Aurel-Dionisie, domiciliat în oraşul Codlea, strada Nouă nr.99, judeţul Braşov, prin prezenta, solicit reexaminarea plângerii mele penale, nr.34041 din 29 noiembrie 1999, plângere la care am primit un răspuns datat 22 noiembrie 2000 purtând nr.3497/1999 (?)
Prin această adresă întocmită la secţia de analiză, studii, control şi perfecţionare profesională, mi s-a comunicat faptul că cei din cauză nu au săvârşit fapte de natură penală în instrumentarea dosarului nr. 129/P/1990.

Consider răspunsul pe care l-am primit netemeinic şi nelegal din următoarele motive:

1. Domnul Procuror Titus Duţă (cel care a fost desemnat să cerceteze această plângere) a încălcat procedura legală în ceea ce priveşte audierea procurorului Fabian Károly, deoarece în cadrul acestei “cercetări s-au consumat băuturi alcoolice spirtoase aduse de către procurorul Fabian Károly. Această metodă de “probaţiune” este ilegală  şi încalcă toate regulile cercetării juridice fie ele chiar de control intern departamental. Consumarea de băuturi alcoolice spirtoase de către cei doi procurori face ca actul cercetării efectuate de către domnul procuror Titus Duţă să fie lovit de nulitate, iar faptul că domnul procuror sef de secţie îşi asumă responsabilitatea supervizării unei astfel de cercetări ridică grave semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care această instituţie înţelege să asigure un cadru legal unui act de cercetare. (A se vedea anexa nr. 2- Declaratie datată  08 noiembrie 2000, depusă la Parchetul General pe data de 09 noiembrie 2000).

2. S-a depăşit  perioada legală în care trebuia să fie comunicat răspunsul la această plângere penală.

3. Nu s-a luat în considerare , ca fiind abuz în serviciu în interesul persoanelor, perioada în care dosarul a fost ţinut dosit prin cine ştie ce sertar al Parchetului Covasna.

Depun la această cerere Anexa nr. 1- plângerea penală nr. 34041 din 29 Noiembrie 1999. Îmi menţin în totalitate această plângere penală la care prin prezenta cerere aduc la cunoştinţa Parchetului General, secţia de analiză, studii, control si perfecţionare profesională, următoarele date şi indicii prin care demonstrez faptul că  procurorul Fabian Károly si fostul prim procuror Luppinger Attila de la parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna au săvârşit fapte de natură penala în instrumentarea dosarului 129/P/1990.

Fapta 1: - cei doi procurori, în exerciţiul atribuţiilor lor de serviciu, nu au îndeplinit actul încheierii urmăririi penale în perioada cuprinsă de la data de 11 iunie 1992 până  în octombrie 1997, când dosarul a fost preluat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi de unde acesta a ajuns din nou la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna (Noiembrie 1997), unde domnul procuror Kiss Alexandru a finalizat actul urmăririi penale prin trimiterea în judecată a cinci inculpaţi.

Date si indicii la fapta 1: - La dosarul 129/P/1990 în perioada 11 iunie 1992-7-11 noiembrie 1997 nu s-a adăugat nici măcar o singură virgulă în plus. Astfel dosarul nr.129/P/1990 prin întocmirea rechizitoriului pe data de 15 decembrie 1997 si trimiterea în judecată a cinci inculpaţi, a devenit dosarul nr. 4/98.

Aşadar un dosar care ar fi trebuit finalizat  de către procurorul Fabian Károly încă din anul 1992 a fost finalizat în 1997 de către un alt procuror.

Responsabili pentru săvârşirea acestui abuz în serviciu în interesul persoanelor sunt procurorul Fabian Károly si prim procurorul Luppinger Attila.

Fapta 2 – Procurorul Fabian Károly prin modalitatea în care a înţeles “ să încheie urmărirea penală” a favorizat pe cei cinci infractori , practic în perioada iunie 1992-octombrie 1997 urmărirea penală a fost zădărnicită.

Date si indicii care pot dovedi fapta 2 -  favorizarea infractorilor.

Din dosarul 129/P/1990 devenit 4/98 reiese cu claritate următorul lucru: procurorul Fabian Károly si-a bătut joc de acest dosar.

În momentele cheie ale urmăririi penale, atunci când unii martori ar fi fost dispuşi să facă recunoaşteri după unele fotografi, ar fi fost dispuşi să releve noi date care ar fi dus la identificarea cu precizie a autorilor asasinatului, procurorul Fabian Károly a amânat în mod inexplicabil cercetările, iar în unele cazuri nu a făcut acele cercetări.

Cel mai flagrante aspecte care arată favorizarea infractorilor sunt următoarele:

 • Procurorul Fabian Károly nu l-a audiat pe martorul Duka Eugen, cel care fusese audiat de către politie pe data de 06 noiembrie 1991. Martorul Duka Eugen a fost audiat în calitate de martor de către procurorul Kiss Alexandru abia pe data de 11 noiembrie 1997. Cum este posibil ca un martor cheie să nu fie audiat de către procurorul Fabian Károly timp de 6 ani ? Prin neaudierea acestui martor cheie, care în data de 06 noiembrie a declarat că ar putea recunoaşte unele persoane, procurorul Fabian Károly i-a favorizat pe criminalii tatălui meu.

• Martora Kozma Gizella a fost audiată pe data de 04 noiembrie 1991 de către procurorul Fabian Károly. Tot pe data de 04 noiembrie a fost întocmit un proces verbal prin care martora Kozma Gizella a recunoscut pe baza fotografiilor prezentate pe Reiner Anton, unul din cele cinci persoane inculpate mai târziu. În mod inexplicabil procurorul Fabian Károly nu l-a audiat pe  Reiner Anton, prin aceasta favorizându-l în mod flagrant pe acest infractor. Lui Reiner Anton i s-a luat o declaraţie de către Parchetul de pe lângă tribunalul Covasna abia pe data de 13 noiembrie 1997.

• Martorul Vardo Vilmos este audiat de către politie pe data de 03 decembrie 1991, unde dă o declaraţie completă şi edificatoare asupra identităţii persoanelor responsabile pentru uciderea tatălui meu. Procurorul Fabian observând  că deja se adună suficiente dovezi pentru încheierea rechizitoriului în viitorul apropiat, amână pentru data de 24 martie 1992 audierea acestui martor cheie. Astfel s-a lăsat suficient timp ca ampla campanie de presiune exercitată de UDMR prin presă, prin strângeri de semnături, să-şi facă efectul. Şi astfel pe data de 24 martie 1992 obţine o declaraţie de martor în care Vardo Vilmos retractează o parte a declaraţiei din 03 decembrie 1991.

• Aceeaşi situaţie ca la punctual 3 s-a întâmplat şi în cazul martorului Orban Alexandru căruia i s-a luat o declaraţie pe data de 03 decembrie 1991 de către politie, i-ar procurorul Fabian binevoieşte a-l audia abia pe 24 martie 1992.

Motive pentru care cei doi procurori au comis faptele penale.

         Ø  Presiunile politice exercitate de către reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România, de către ziarele maghiare controlate cu autoritate de către acest partid (Haromszek, Brassoi Lapok, etc.)

         Ø  Date şi indicii: Pe data de 11 decembrie 1991 procurorul Fabian Károly a fost convocat la o întrunire cu reprezentanţii locali ai UDMR-ului unde a prezentat un raport asupra arestărilor preventive ce avuseseră loc în luna noiembrie 1991, precum şi despre modul în care decurge urmărirea penală (Sursa de informare : Iochom Istvan - Fantoma trecutului pe pământ secuiesc, istoria aşa numitului caz Agache, pagina 28). Procurorul Fabian Károly a acordat pe data de 09 decembrie 1991, un interviu ziarului Haromszek în care a declarat:…am luat la cunoştinţă despre faptul că în momentul de fată opinia publică consideră că se pregăteşte un proces contrafăcut. Despre asta nici nu poate fi vorba. Şi dumneavoastră ştiţi că acest caz a provocat reverberaţii pe plan naţional. Şi acest lucru concentrează asupra noastră răspunderea cercetării…”. Care răspundere? Acest procuror a putut să tergiverseze în mod premeditat finalizarea cercetării penale fără ca nimeni să nu ia vreo măsură.
         Ø  Lipsa de etică profesională a procurorului Fabian Károly:
Procurorul Fabian Károly nu a avut de gând vreodată să încheie această cercetare. În anul 1991 m-am dus la domnul procuror Fabian şi i-am reproşat faptul că dosarul trenează nepermis de mult. Mi-a aruncat în faţă faptul că principalul instigator şi făptuitor, Paizs Octavian are un alibi perfect, iar în încheiere mi-a spus că în opinia lui acest caz nu o să fie finalizat niciodată
Date si indicii: Anexa nr. 3 – memoriu către prefectura judeţului Covasna din data de 12 ianuarie 1994.
În interviul pe care l-am dat ziarului Naţiunea (nr.90.24 martie – 3 aprilie 1992), am declarat şi faptul că atâta timp cât procurorul Fabian se va ocupa de cazul tatălui meu, ucigaşii nu vor fi pedepsiţi.( anexa nr. 4).
         Ø  Prin modul în care cei doi procurori au înţeles să “finalizeze” încheierea urmăririi penale, au arătat în mod evident că pot fi cadre de nădejde ale noului regim instaurat în judeţul Covasna. Astfel ei au mulţumit ambele părţi. Atât Parchetul General cât şi autorităţile UDMR-iste covăsnene au fost mulţumite de modul în care se cercetează dosarul 129/P/1990. Acest conglomerat de interese a făcut ca un proces ce ar fi trebuit să fie deja istorie să îşi târşâie paşii şi în anul 2000 şi mai mult ca sigur 2001. Motivul pentru care cei doi procurori, care după ce au servit cu loialitate regimul comunist şi care acuma trebuiau să fie loiali noului regim UDMR-ist covăsnean, sub privirile îngăduitoare ale Bucurestiului, sunt relevate de  Raportul Harghita-Covasna întocmit de Parlamentul României: “Uneori motivaţia înlocuirii unor persoane cu funcţii de conducere a fost explicată aşa cum s-a întâmplat la Tribunalul Judeţean Covasna: <Menţinerea în funcţie a celor în cauză - preşedintele tribunalului, procurorul sef ( subl.n.) nu se mai justifică întru-cât judeţul a devenit secuiesc. Această explicaţie , consemnată în acte oficiale….>” ( anexa nr. 5 – Raportul Harghita - Covasna).
Audierea cu întârziere de luni de zile a unor martori ştiindu-se faptul că aceşti martori sunt supuşi unei campanii de intimidare de către UDMR, neaudierea unor martori cheie, neaudierea lui Reiner Anton, ţinerea dosarului dosit prin sertare, tergiversarea premeditată a încheierii urmăririi penale între iunie 1992 – octombrie 1997 de către procurorul Fabian Károly, având supervizarea procurorului Luppinger Attila, care declara în mod oficial pe data de 14 iulie 1992 că declaraţiile martorilor “nu au contribuit la stabilirea certă a persoanelor care au comis fapte de agresiune de natură să provoace moartea”, arată cu certitudine faptul că cei doi procurori se fac vinovaţi de săvârşirea unor fapte penale cum sunt abuzul în serviciu şi favorizarea infractorului.
În încheiere, vă rog să-mi permiteţi să fac o scurtă recapitulare a acestui caz:

1990 – se întocmeşte dosarul 129/P/1990 şi se fac unele cercetări de către poliţie.
1991 – Sub presiunea psihologică, datorată activităţii comisiei parlamentare Harghita-Covasna, se hotărăşte în fine şi parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna să facă audieri şi cercetări.
1992 – În afara audierilor din 24, 25 martie si 11 iunie, nu se mai face nimic.
1993 – 1997 nu se mai face nici o cercetare.
1997 – Se fac reaudieri, iar în 15 decembrie 1997 se întocmeşte rechizitoriul.
Ce fel de date şi indicii mai clare decât acestea doreşte parchetul general ?
În virtutea dreptului fundamental de a trimite petiţie şi a primi răspuns util  la aceea petiţie, solicit în mod insistent ca să mi se răspundă în scris, iar răspunsul să fie dat în limita de timp stipulată de legile din România.
Atrag atenţia asupra faptului că răspunsul pe care îl voi primi reprezintă, din punct de vedere juridic, o supervizare a modului în care a fost instrumentat dosarul 129/P/1990, privind uciderea tatălui meu colonel post mortem Agache Aurel
Dacă răspunsul pe care îl voi primi nu va fi fundamentat prin probe solide, argumente juridice care să constate faptul că afirmaţiile mele privind dovezile prin care mi s-au adus grave prejudicii morale, juridice, materiale; nu sunt reale, sunt ferm hotărât să mă adresez Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg şi să dau în judecată statul român pentru faptul că instituţia Parchetului a adus grave atingeri drepturilor mele fundamentale prin încălcarea  art. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.


                                                           Vă mulţumesc

                                                      Cu deosebit respect

                                                                            Agache Aurel Dionisie                    .

05 decembrie 2000



 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, procesele de revizuire dintre anii 2007-2013, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 24 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Uciderii Colonelului Post Mortem Agache Aurel